Costurile de ocupare a spaţiilor de birouri reprezintă 3-4% din cifra de afaceri a companiilor de servicii din Bucureşti

Costurile de ocupare a spaţiilor de birouri reprezintă, în medie, între 3 şi 4% din cifra de afaceri a companiilor de servicii din Bucureşti, putând coborî chiar şi sub 2%, în anumite cazuri, potrivit unei analize a companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinocţiu, conform unui comunicat de presă trimis redacţiei.

Analiza ia în calcul rezultatele din 2019 realizate de companii din domenii diverse, precum realizarea de software-uri, agenţii de publicitate, consultanţă în tehnologia informaţiei, inginerie şi consultanţă tehnică, servicii de suport pentru întreprinderi, contabilitate şi audit financiar, arhitectură sau agenţii imobiliare.

Companiile analizate, ale căror venituri sunt realizate preponderent din munca prestată în cadrul spaţiului de birouri, au realizat în 2019 o cifră de afaceri cumulată de 8 miliarde de euro, având circa 112.000 de angajaţi şi o productivitate medie de 70.000 de euro per angajat. Costul de ocupare a spaţiilor de birouri pentru aceste companii, format din chirie, taxă de servicii şi utilităţi, a fost estimat la 255 de milioane de euro pe an, echivalentul a circa 190 de euro / angajat / lună.

În contextul pandemiei Covid-19, care a impus o serie de reguli de distanţare pentru a limita răspândirea virusului, companiile au implementat proceduri pentru desfăşurarea activităţii de acasă pentru cea mai mare parte a angajaţilor, reducând gradul de ocupare fizică a birourilor spre nivelul de 35 - 40%. În condiţiile în care noul model de lucru a venit cu o serie de provocări, dar şi cu beneficii, cea mai mare parte a companiilor analizează în prezent felul în care îşi vor desfăşura activitatea pe termen mediu şi lung, monitorizând atent evoluţia productivităţii şi reanalizând costurile de ocupare a spaţiilor.

Mădălina Cojocaru, Partner, Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox: "Datele analizate ne arată că restricţionarea muncii de la birou, impusă de regulile de distanţare socială, poate fi dăunătoare punând în pericol productivitatea, nevoile sociale ale angajaţilor sau nevoia de diversitate, de a învăţa şi a realiza lucruri noi. Angajaţii care au lucrat de acasă s-au adaptat în contextul actual şi au căutat să performeze într-o situaţie excepţională percepând-o, în cele mai multe cazuri, ca o etapă temporară. Într-un scenariu în care munca de acasă ar fi adoptată pe scară largă pe termen mediu şi lung, credem că indicatorul de productivitate ar fi greu pus la încercare, iar o scădere de doar 5% ar anula practic integral reducerea de costuri generată de eventuala renunţare la spaţiile de birouri".

Totodată, consultanţii Cushman & Wakefield Echinox atrag atenţia că o parte din costurile de ocupare a spaţiilor de birouri au fost "transferate" în această perioadă în conturile angajaţilor, aceştia fiind puşi în situaţia de a achita facturi la utilităţi mai mari şi chiar de a investi în mobilier de birou sau locuinţe mai spaţioase pentru a-şi putea desfăşura activitatea profesională de acasă.

Bucureştiul are un stoc modern de birouri destinate închirierii de peste 2,9 milioane de metri pătraţi, spaţii în care înainte de izbucnirea pandemiei Covid-19 îşi desfăşurau activitatea aproximativ 260.000 de angajaţi, un sfert din salariaţii din Capitală. Proprietarii acestor spaţii realizează o cifră anuală de circa 600 de milioane de euro din închirierea şi administrarea acestor spaţii. Pe lângă firmele de servicii incluse în analiză, în cadrul acestor birouri îşi mai desfăşoară activitatea bănci, firme de asigurări sau case de avocatură, precum şi echipele de management şi suport ale unor companii din energie, industrie, farma sau comerţ.