Covid-19 îngenunchează industria petrolieră, dar pune piedici şi energiei curate

Industria petrolieră este grav afectată în prezent de războiul preţurilor dintre Arabia Saudită şi Rusia, dar şi de cererea foarte slabă generată de pandemia de Covid-19, factori care au dus la prăbuşirea cotaţiilor de pe piaţa de profil.

În contextul dat, companiile petroliere independente au cel mai mult de suferit. Spre exemplu, săptămâna trecută, societatea americană Whiting Petroleum Corp. a solicitat plasarea sub protecţia Legii falimentului, însă a anunţat că are suficiente lichidităţi cât să îşi continue operaţiunile şi să îşi acopere obligaţiile financiare pe perioada restructurării sale.

Probleme sunt şi la nivelul giganţilor petrolieri din lume, care au fost nevoiţi să îşi diminueze cheltuielile şi să suspende programe masive de răscumpărări de acţiuni. Aşa stând lucrurile pe piaţa energiei, apar tot mai multe întrebări legate de viitorul operaţiunilor companiilor petroliere, dar şi de perspectivele energiei curate, mai ales că există opinii conform cărora modelul economic mondial se va schimba după trecerea crizei actuale, iar atenţia viitoare va fi îndreptată spre o economie mai curată.

Publicaţia Forbes scria recent că blocajul economic din SUA a generat pierderea a circa şapte milioane de locuri de muncă doar în luna martie, evoluţie care va influenţa în mod negativ cererea de petrol şi gaze. Potrivit sursei amintite, acest lucru va face ca preţurile de pe piaţa de profil să scadă şi mai mult, poate sub 20 de dolari pe baril. Dar, prăbuşirea va fi relativ de scurtă durată, conform Forbes, care adaugă că, deşi specialiştii preconizează că preţurile petrolului vor creşte din nou, viitorul energiei verzi este acum sub semnul întrebării. Asta, pentru că preţurile benzinei sunt scăzute, iar presiunea pentru investiţii în combustibili alternativi, extrem de redusă.

Chiar Fatih Birol, directorul executiv al Agenţiei Internaţionale a Energiei (AIE), spune: "Scăderea accentuată a preţului petrolului ar putea submina trecerea la energie curată. În lipsa măsurilor guvernelor naţionale, care au cele mai importante pârghii de investiţii,

energia convenţională mai ieftină îi va determina pe consumatori să o folosească mai puţin eficient. Totodată, va scădea apetitul de cumpărare a maşinilor eficiente energetic sau de modernizare a locuinţelor şi birourilor în sensul economisirii de energie".

AIE aduce în atenţie reducerea emisiilor globale de CO2 în 2019 şi anticipează că este posibil să vedem continuarea declinului acestora în anul curent, ca urmare a impactului pandemiei de coronavirus asupra activităţii economice, în special a transportului. Astfel, AIE evidenţiază că această reducere nu va fi rezultatul noilor politici şi strategii ale guvernelor şi companiilor. Cel mai probabil, aceste reduceri de emisii ar reprezenta o evoluţie pe termen scurt, care ar putea fi urmată de o revenire a creşterii lor, pe măsură ce activitatea economică se reia, conform AIE.

Şi Jennifer Gordon, membru al Centrului Global pentru Energie din Consiliul Atlantic, afirmă: "Probabil că reducerea actuală a emisiilor de carbon nu este durabilă, iar preţurile scăzute ale combustibililor fosili ar putea afecta competitivitatea surselor alternative de energie. Pandemia va încetini, probabil, tranziţia energetică din mai multe motive, chiar dacă a făcut mai acută această nevoie de energie curată şi fiabilă".

Aceste păreri legate de amânarea trecerii la o energie mai curată vin după ce, recent, o analiză a Forumului Economic Mondial (WEF) preconiza că nu există vreun motiv întemeiat ca să nu fie eliminaţi treptat combustibilii fosili şi implementate tehnologii de energie regenerabilă.

În opinia unor specialşti citaţi de Forbes, SUA se vor confrunta cu provocări în lunile următoare, iar America nu-şi poate permite să-şi piardă locurile de muncă în energie, nici securitatea şi independenţa energetică, iar de aceea este necesară intervenţia administraţiei.

Unii economişti sugerează că o revenire a industriei de profil va avea loc în trimestrul al patrulea din acest an.

• Capacitatea globală de producţie a energiei regenerabile a crescut anul trecut

Capacitatea globală de producţie a energiei regenerabile a atins 2.537 de gigawaţi (GW) la sfârşitul anului trecut, în creştere cu 176 GW faţă de 2018, dar pandemia de coronavirus umbreşte perspectivele sectorului în 2020, cu impact atât asupra lanţurilor de aprovizionare, cât şi a facilităţilor de producţie.

Potrivit cifrelor Agenţiei Internaţionale a Energiei Regenerabile (IRENA), publicate săptămâna aceasta de CNBC, creşterea de anul trecut a fost puţin mai mică decât totalul de 179 GW din 2018 (conform datelor revizuite).

IRENA a subliniat că energiile regenerabile au reprezentat 72% din creşterea totală a producţiei de energie electrică în 2019, energia solară şi eoliană crescând cu 98 GW, respectiv cu aproape 60 GW. Împreună, aceste două tehnologii au fost responsabile pentru 90% din plusul regenerabil din 2019, conform sursei. Din punct de vedere geografic, Asia a fost responsabilă pentru 54% din capacitatea regenerabilă adăugată anul trecut.

Deşi creşterile raportate de IRENA pot părea promiţătoare, previziunile pentru acest an arată o serie de provocări pentru sectorul regenerabilelor, multe dintre ele fiind legate de pandemia de Covid-19, care a provocat probleme în lanţurile de aprovizionare şi a obligat unele facilităţi de producţie să se închidă.

• Fondurile speculative, cu ochii pe industria petrolieră aflată în criză

Administratorii de fonduri speculative consideră că piaţa petrolului s-a apropiat de un moment de cotitură săptămâna trecută şi pentru prima dată în mai bine de două luni au început să adauge poziţii, anticipând că preţurile vor urca, după ce au coborât la un nivel nesustenabil de mic.

O analiză publicată ieri de Reuters arată că, per ansamblu, fondurile speculative şi alţi manageri de active erau, în săptămâna care s-a încheiat pe 31 martie, vânzători neţi de 19 milioane de barili de petrol în cele mai importante şase contracte futures şi options de pe pieţele globale. Însă, aceştia au iniţiat achiziţii noi de 40 de milioane de barili şi vânzări de 59 de milioane de barili, conform înregistrărilor de poziţii publicate de ICE Futures Europe şi U.S. Commodity Futures Trading Commission.

Conform sursei, numărul de achiziţii noi a fost cel mai mare de dinainte de Crăciun. În plus, este pentru prima dată când s-au adăugat pe piaţă poziţii lungi noi după sfârşitul lunii ianuarie.

Administratorii de portofolii au adăugat poziţii lungi în mare parte pe ţiţeiul brut american West Texas Intermediate - WTI (+33 milioane barili), tranzacţionat la New York Mercantile Exchange - NYMEX şi ICE Futures US, şi într-o măsură mai mică pe Brent (+8 milioane barili), ţiţeiul cotat la ICE Futures Europe.

Reuters menţionează că preţurile extrem de mari sau de mici sunt instabile din punct de vedere dinamic, astfel că nu durează niciodată foarte mult, obligând la ajustări rapide şi substanţiale ale consumului şi/sau producţiei.

Preţurile extrem de ridicate din 2008, 2011 şi 2018, respectiv minimele extreme din 1986, 1998 şi 2008 au durat puţin, de obicei câteva săptămâni sau luni.

În opinia specialiştilor, acumularea rapidă a stocurilor de ţiţei brut şi combustibili de-a lungul lanţului de furnizare ameninţă capacitatea de stocare disponibilă şi riscă să stopeze producţia.

• Marile companii petroliere au emis datorii de 32 miliarde de dolari, ca să facă faţă crizei

Cele mai mari companii petroliere din lume au vândut datorii în valoare de peste 32 de miliarde de dolari în ultimele săptămâni ca să facă faţă actualei crize, dar şi ca să păstreze plăţile către acţionari.

Conform Financial Times, printre companiile care au apelat la piaţa obligaţiunilor de la mijlocul lunii martie se numără ExxonMobil din SUA, Royal Dutch Shell şi BP din Marea Britanie, Equinor din Norvegia şi Total din Franţa. Toate acestea au emis obligaţiuni în euro şi dolari.

Companiile din sectorul petrolier apelează la orice pârghie financiară posibilă înainte să recurgă la tăierea dividendelor. Acestea au anunţat reduceri masive de cheltuieli (miliarde de dolari), suspendarea programelor de răscumpărare a acţiunilor şi amânarea proiectelor.

Brendon Moran, bancher la Societe Generale, declară citat de Financial Times: "Cartea care se joacă acum este aceeaşi ca la crizele anterioare: cei care pot ieşi pe piaţa obligaţiunilor, o fac. Asta asigură lichiditatea şi demonstrează, de asemenea, că au acces la finanţare".

Săptămâna trecută, Shell a obţinut prin emisiuni de datorii 3 miliarde de euro şi 3,75 miliarde de dolari, iar BP - 3,25 miliarde de euro şi 3,25 miliarde de dolari. Total şi Equinor au atras 3 miliarde de euro, respectiv 5 miliarde de dolari. OMV Austria a obţinut 1,75 miliarde de euro.

Cu numai câteva săptămâni înainte, gigantul american ExxonMobil a atras prin aceeaşi modalitate 8,5 miliarde de dolari, potrivit cifrelor Financial Times.

Pentru unele companii, precum Shell şi BP, emisiunile de obligaţiuni vin pe lângă asigurarea de noi facilităţi de credit de milioane de dolari.

În timp ce unele companii mai mici şi societăţi independente şi-au redus deja dividendele, din cauza presiunilor financiare, grupurile energetice majore tratează această măsură ca pe o soluţie de ultimă instanţă întrucât sunt conştiente că plăţile către acţionari reprezintă unul dintre puţinele motive pentru care o parte din investitori nu renunţă la titluri, în condiţiile în care sunt supuşi presiunilor de îndepărtare de industriile cu un consum ridicat de carbon.

Analiştii anticipează că, pe fondul crizei din domeniu, deşi plăţile de dividende în marile companii petroliere sunt, în general, în siguranţă deocamdată, se poate întâmpla ca acestea să fie făcute în viitor prin acordarea de acţiuni suplimentare, în loc de numerar.