English
Legea marţială, decretată în urmă cu două zile de Yoon Suk Yeol, preşedintele Coreei de Sud, drept o măsură necesară prin prisma ameninţărilor nucleare venite dinspre regimul politic de la Phenian, care ar fi avut susţinători la Seul, s-a dovedit, potrivit presei sud-coreene, chineze şi nipone, drept un act disperat din partea şefului statului, care în ultimele luni, în sondajele de opinie, a scăzut la 20% în topul încrederii din partea cetăţenilor.
Drept urmare, sud-coreenii au ieşit în număr mare în stradă, la proteste, legea marţială a durat doar şase ore, după care a fost respinsă cu unanimitatea voturilor celor 190 de parlamentari prezenţi la şedinţa extraordinară a Legislativului de la Seul, printre cei care au votat împotriva ei numărându-se şi aleşii din partidul care l-a propulsat pe Yoon Suk Yeol la funcţia de preşedinte al Coreei de Sud.
După respingerea legii marţiale de către Parlamentul de la Seul, opoziţia politică a reacţionat prompt, introducând o moţiune de suspendare a preşedintelui, semnată de 190 de parlamentari şi un independent, care ar urma să fie votată astăzi sau mâine. Dacă moţiunea va trece cu două treimi din voturi, cazul va fi analizat de Curtea Constituţională, care poate confirma suspendarea preşedintelui dacă şase din cei nouă judecători votează în acest sens.
În cadrul propriei formaţiuni politice a lui Yoon, au existat apeluri pentru demisia liderului. Presa sud-coreeană menţioneză că nouă consilieri ai preşedintelui Yoon, printre care şi cel de politică externă şi cel pentru apărare, şi-ar fi înaintat demisiile.
În cazul în care Yoon va fi demis sau îşi va da demisia, Constituţia sud-coreeană prevede organizarea de alegeri prezidenţiale în termen de 60 de zile. Experţii consideră că o eventuală victorie a opoziţiei ar marca o schimbare semnificativă în politica externă a Coreei de Sud, în special în relaţia cu Japonia şi SUA.
Criza politică a stârnit îngrijorări în Japonia şi SUA, aliaţi cheie ai Coreei de Sud. Premierul japonez Shigeru Ishiba a declarat că situaţia este urmărită cu "îngrijorare serioasă", iar secretarul de stat american, Antony Blinken, a salutat ridicarea legii marţiale, subliniind sprijinul pentru democraţie. Relaţiile trilaterale dintre Coreea de Sud, Japonia şi SUA, deja consolidate în ultima perioadă, sunt acum în pericol de a fi afectate de haosul politic. În plus, orice schimbare de conducere ar putea influenţa relaţiile bilaterale dintre Seul şi Tokyo, care au fost recent îmbunătăţite.
Cotidianul nipon The Asahi Shimbun, a analizat cu atenţie evenimentele, subliniind posibilitatea ca această criză să perturbe acordurile recente dintre Coreea de Sud şi Japonia. Publicaţia japoneză Yomiuri Shimbun a remarcat fragilitatea alianţei trilaterale în faţa instabilităţii politice.
Din perspectiva Chinei, Global Times a speculat că această criză politică ar putea oferi oportunităţi de influenţă pentru Beijing, având în vedere slăbirea autorităţii lui Yoon pe plan intern şi internaţional. Presa chineză a subliniat de asemenea riscurile legate de securitatea regională, în special în contextul tensiunilor din peninsula coreeană.
Publicaţiile sud-coreene, precum Chosun Ilbo şi JoongAng Ilbo, au analizat impactul pe termen lung al crizei. Hankyoreh a subliniat faptul că această situaţie reflectă o polarizare profundă a societăţii sud-coreene şi o criză de încredere în instituţiile democratice.
Dinspre presa nord-coreană am constatat o tăcere totală cu privire la evenimentele din ţara vecină. Cele câteva ziare nord-coreene, inclusiv oficiosul Partidului Comunist, sunt pline de mesaje trimise de diferite organizaţii cetăţeneşti liderului Kim Jong-Un, de ştiri privind realizările industriale şi privind şcolarizarea forţei de muncă, de relatări privind întâlnirea ministrului Apărării cu un trimis militar al Federaţiei Ruse, şi atât. Nimic, nicio ştire despre evenimentele din Coreea de Sud.
În acest timp, presă din Japonia a mai relatat că niponii care se află în Coreea de Sud sunt îngrijoraţi de situaţia din Seul, iar ambasada Japoniei a emis avertismente de precauţie pentru cetăţenii săi.
Cotidianul spEl Pais arată că în urmă cu doi ani, Yoon Suk Yeol a obţinut funcţia de preşedinte câştigând alegerile cu mai puţin de un punct procentual, rezultat care a fost interpretat ca o respingere a Partidului Democrat de centru-stânga, aflat la guvernare, mai degrabă decât ca un vot pentru Partidul Putere Populară al lui Yoon. Actualul preşedinte sud-coreean este singurul şef de stat al ţării respective care nu a deţinut controlul asupra Parlamentului în niciun moment în timpul mandatului său. În luna ianuarie 2024, doar 29,2% dintre proiectele depuse parlamentului de către Cabinetul său fuseseră aprobate, potrivit datelor Centrului de Studii Strategice şi Internaţionale, mai susţine sursa citată.
Pe măsură ce criza se adânceşte, perspectivele pentru o revenire politică a lui Yoon par tot mai îndepărtate. Observatorii politici sunt de acord că viitorul preşedintelui sud-coreean este acum extrem de incert, iar ţara se pregăteşte pentru schimbări semnificative. Coreea de Sud traversează un moment critic, cu implicaţii profunde asupra viitorului său politic, economic şi internaţional. Criza actuală reflectă nu doar provocările cu care se confruntă preşedintele Yoon Suk Yeol, ci şi fragilitatea sistemului democratic al ţării în faţa unor încercări politice majore. Cu perspectivele politice tot mai incerte şi protestele care continuă, Coreea de Sud intră într-o nouă eră de incertitudine, una care ar putea remodela peisajul politic intern şi relaţiile internaţionale.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
Opinia Cititorului