Criză politică în Germania: Olaf Scholz rupe coaliţia de guvernare din cauza Ucrainei şi cere sprijinul Bundestagului

Într-un context de incertitudine economică şi tensiuni politice crescânde, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a făcut o mişcare neaşteptată: demiterea ministrului de Finanţe, Christian Lindner, decizie care înseamnă ruperera coaliţiei de guvernare formată din SPD (Partidul Social Democrat), FDP (Partidul Liber Democrat) şi Verzi, ceea ce aduce un val de instabilitate politică într-una dintre cele mai puternice economii europene, potrivit Berliner Zeitung, DPA şi AFP.

Conform surselor citate, Olaf Scholz a motivat demiterea lui Lindner din cauza poziţiei inflexibile a ministrului Finanţelor privind modificarea pragului maxim de îndatorare. Cancelarul german a argumentat că relaxarea acestei măsuri în situaţii de urgenţă este esenţială pentru a răspunde rapid provocărilor economice şi de securitate, mai ales în contextul războiului din Ucraina, dar refuzul lui Lindner de a ceda pe acest punct a contribuit semnificativ la ruptura coaliţiei.

După demiterea lui Lindner de preşedintele Germaniei la solicitarea cancelarului, Olaf Scholz a spus: "Politica începe cu a privi realitatea. Iar realitatea pentru Germania este: războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat profund situaţia de securitate pentru anii următori. Trebuie să investim mult mai mult în apărarea noastră şi în Bundeswehr. Apropo, mai ales acum, după rezultatele alegerilor din SUA, 1,2 milioane de ucraineni au găsit la noi protecţie împotriva bombardamentelor ruseşti; facem ceea ce este corect. Sprijinim Ucraina în lupta sa defensivă cu aproape 30 miliarde euro. Facem acest lucru, de asemenea, pentru că serveşte propriile noastre interese de securitate. O victorie a Rusiei ne-ar costa mult mai mult. Sprijinirea Ucrainei este şi rămâne importantă. (...) Există soluţii cu privire la modul în care ne putem finanţa solid comunitatea şi sarcinile acesteia. Există soluţii pentru o gospodărie care întăreşte simultan securitatea internă, externă şi socială. Am sugerat o astfel de soluţie. Articolul 115 din Legea fundamentală prevede în mod expres să se ia o decizie de depăşire a limitei datoriei într-o situaţie excepţională, de urgenţă, aşa cum coaliţia fusese de acord să facă exact în acest caz la sfârşitul anului trecut. Războiul de agresiune rusesc, care se află în al treilea an, şi toate consecinţele sale sunt o situaţie urgentă. Când apare o situaţie de urgenţă, guvernul federal nu are doar dreptul de a acţiona. Atunci acţiunea este obligatorie".

Referitor la acest lucru, Christian Lindner a declarat: "Contrapropunerile lui Olaf Scholz sunt plictisitoare, lipsite de ambiţie şi nu contribuie la depăşirea actualei frânări a creşterii economice, astfel încât să ne putem menţine prosperitatea, securitatea socială şi responsabilitatea noastră ecologică. Din păcate, Olaf Scholz a arătat că nu are puterea să ofere ţării noastre un nou început. În schimb, (...) cancelarul mi-a dat ultimatum în privinţa suspendării pragului maxim al datoriei. Nu am putut fi de acord cu asta, pentru că aş fi încălcat jurământul pe care l-am depus la numirea în funcţie".

Menţionăm că în anul 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii pe fondul crizei economice mondiale din acea perioadă, a fost inclus un paragraf special în Constituţia Germaniei, paragraf cunoscut sub numele de frâna datoriei, "debt break', potrivit căruia Guvernul federal poate contracta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut. Însă, Berlinul poate depăşi acest prag dacă Germania este lovită de un dezastru natural sau în "situaţii de urgenţă excepţională", care sunt dincolo de controlul statului şi afectează în mod semnificativ situaţia financiară a ţării. După introducerea acestui mecanism, a existat o singură excepţie, în perioada 2020-2022, când Germania a fost nevoită să suspende "frâna datoriilor", pentru a permite cheltuieli suplimentare în contextul pandemiei.

• Vot de încredere în 15 ianuarie 2025

Decizia lui Olaf Scholz a fost criticată nu doar de liderul FDP, dar şi de opoziţia reprezentată de noul partid BSW, condus de Sahra Wagenknecht, care a cerut un vot de încredere imediat, acuzând guvernul de faptul că întârzierea politică va duce la insolvenţa guvernului. Wagenknecht a susţinut că Germania traversează o criză gravă, iar deciziile cancelarului, inclusiv mărirea nivelului maxim al pragului datoriei pentru susţinerea eforturilor militare ale Ucrainei, sunt priorităţi greşite în detrimentul investiţiilor în infrastructura naţională şi în sprijinul pensionarilor.

În schimb, Olaf Scholz a afirmat că Lindner a dat dovadă de incapacitate în sprijinirea reformelor economice necesare şi că a pus pe primul plan interesele partidului său în detrimentul binelui comun. Imediat după demiterea ministrului Finanţelor, cancelarul german a declarat că Lindner a blocat repetat iniţiative importante, precum măsurile de plafonare a taxelor pentru sprijinirea afacerilor locale şi acordarea stimulentelor fiscale pentru investiţii interne. Şeful Guvernului de la Berlin a argumentat că aceste reforme sunt esenţiale pentru menţinerea competitivităţii Germaniei şi stabilitatea locurilor de muncă din industria auto. Scholz a criticat insistenţa lui Lindner pe măsuri de reducere a cheltuielilor sociale şi scăderi de taxe, viziuni pe care le-a catalogat drept "nedrepte" şi "iresponsabile" în faţa crizei economice actuale.

Liderul FDP, Christian Lindner, a răspuns acestor acuzaţii, afirmând că măsurile propuse de partidul său, precum reducerea birocraţiei şi sprijinirea antreprenoriatului, au fost ignorate de Scholz. El l-a acuzat pe cancelarul german de lipsă de viziune economică şi de incapacitatea de a oferi soluţii realiste pentru provocările curente.

Pentru a stabiliza guvernul şi a evita o perioadă prelungită de incertitudine, Scholz a decis să solicite un vot de încredere în Bundestag pe 15 ianuarie 2025. Dacă acesta va eşua, Germania ar putea fi nevoită să organizeze alegeri anticipate în martie, conform Constituţiei. Cancelarul german susţine că ţara are nevoie de un guvern capabil să acţioneze în interes naţional şi să depăşească obstacolele ideologice şi interesele partizane, iar în acest sens a declarat că va negocia cu liderii CDU.

Lindner a propus, la rândul său, organizarea de alegeri anticipate şi formarea unui guvern nou, capabil să menţină stabilitatea şi să răspundă prompt nevoilor economice ale Germaniei. Olaf Scholz a respins această ofertă, preferând să aducă problema în faţa Bundestagului şi să încerce să obţină un sprijin parlamentar pentru a evita o tranziţie guvernamentală costisitoare şi instabilă.

Demiterea lui Christian Lindner şi destrămarea coaliţiei "semafor" au scos la iveală tensiuni profunde şi o diferenţă de viziune fundamentală între partenerii politici din Germania. În faţa unei crize politice care zguduie stabilitatea ţării, Olaf Scholz trebuie să asigure un guvern funcţional, capabil să răspundă atât provocărilor interne, cât şi celor internaţionale. Votul de încredere din ianuarie va reprezenta un moment crucial pentru viitorul guvernului german şi pentru stabilitatea economică şi socială a ţării. Dacă Bundestagul va susţine conducerea lui Scholz, acesta va avea şansa de a reconstrui echilibrul guvernamental şi de a implementa reformele economice necesare. Dacă, în schimb, votul de încredere va fi respins, Germania se va îndrepta către o perioadă incertă, cu alegeri anticipate şi noi negocieri pentru formarea unei coaliţii viabile. Această criză reprezintă nu doar un test pentru Olaf Scholz, ci şi un semnal de alarmă pentru întreaga clasă politică germană, care trebuie să găsească modalităţi de compromis pentru a preveni o instabilitate politică şi economică prelungită.