DACĂ NU VOR FI ÎNDEPLINITE PREVEDERILE LEGALE Construcţia microhidrocentralelor din Argeş va fi suspendată

• Aurel Leca: "Lipsa specialiştilor ne-a adus în această situaţie"

Construcţia microhidrocentralelor din judeţul Argeş va fi suspendată dacă nu intră în legalitate până pe 16 septembrie, după cum a declarat, zilele trecute, ministrul Mediului Rovana Plumb, în urma unei vizite în judeţul Argeş, la microhidrocentralele de pe râul Capra.

Asociaţia Română de Mediu (ARM) şi-a exprimat îngrijorarea încă din toamna anului trecut cu privire la modul în care sunt executate lucrările pentru realizarea unei salbe de microhidrocentrale pe râurile Capra, Buda şi Otic, din judeţul Argeş. Potrivit ARM, microhidrocentralele sunt construite într-o arie protejată încadrată în reţeaua "Natura 2000" ca sit de importanţă comunitară.

La acea vreme, ARM afirma: "Cele mai mari probleme din punctul de vedere al respectării legislaţiei de mediu sunt cele legate de activităţile desfăşurate direct în albia minoră a râurilor (unde au fost amplasate, de regulă, conductele de apă pentru microhidrocentrale). S-a putut constata că lucrările au dus la afectarea gravă a ecosistemului acvatic, ca urmare a cantităţilor mari de materii în suspensie, a utilizării de materiale explozive pentru derocări şi executării lucrărilor cu utilaje şi echipamente direct în albia râurilor. S-a constatat, de asemenea, şi degradarea malurilor, afectarea zonelor de reproducere a păstrăvului şi posibile probleme în asigurarea debitului apei necesare menţinerii ecosis­temului".

Aurel Leca, expert în energie, consideră că "adevărul este undeva la mijloc".

Domnia sa ne-a precizat: "Avem foarte puţini experţi de mediu şi de aceea există foarte multe improvizaţii. Institutele de specialitate au pierdut enorm de mulţi specialişti, iar cei care aprobă astfel de proiecte se află într-o insuficienţă cunoştinţă de cauză. Problemele de mediu sunt extrem de complicate, iar diferenţa dintre pretenţiile Comisiei Europene şi ceea ce noi putem oferi este foarte mare".

Domnul Leca este de părere că încă nu a fost aleasă soluţia inginerească optimă pentru derularea unor asemenea proiecte. În acelaşi timp, analistul consideră că există soluţii pentru corectarea situaţiei din Argeş, astfel încât banii inves­tiţi să fie utilizaţi şi proiectele să fie finalizate.

Expertul Ionuţ Purica opinează că este absolut normal ca ministerul de resort şi agenţiile de mediu să controleze situaţia din teritoriu şi să impună condiţii de mediu care să fie respectate.

În cazul în care construcţia microhidrocentralelor în cauză va fi suspendată sau chiar sistată, primii afectaţi vor fi muncitorii de la faţa locului, este de părere domnia sa.

Rovana Plumb a precizat, acum două zile, că încă din 2011 a existat suspiciunea, atât în România, cât şi la Bruxelles, că aceste microhidrocentrale nu se construiesc în deplina respectare a legii.

"După ce am primit solicitarea de informaţii de la Comisia Europeană, am cerut mai multe controale pe teren. În urma acestor controale au fost dispuse măsuri care, dacă nu vor fi luate până la data de 16 septembrie, conform legii, va fi suspendată activitatea pentru 6 luni", a completat ministrul de resort.

Domnia sa a specificat că este necesară refacerea studiului de impact asupra mediului, iar la revizuirea avizului de mediu trebuie ţinut cont de toate modificările care au intervenit în legislaţia comunitară în ultimii ani. Oficialul a adăugat: "Sunt necesare proceduri clare care să stea la baza realizării studiilor de impact asupra mediului pentru construcţia de microhidrocentrale, astfel încât natura, care este principala noastră grijă, să nu sufere, să putem avea şi energie regenerabilă şi să nu mai avem solicitări de informaţii de la Comisia Europeană, pentru că nişte actori politici din fosta guvernare nu şi-au făcut treaba".

• Potenţialul nostru hidroenergetic - amenajat în proporţie de 52-54%

Potenţialul hidroenergetic al ţării noastre este amenajat, în prezent, în proporţie de 52-54%, după cum ne-a spus Aurel Leca. Domnia sa a subliniat că există ţări unde acest potenţial este amenajat în totalitate.

"În acest moment, potenţialul nostru hidroenergetic este amenjat în proporţie de 52-54%. Restul presupune nişte amenajări energetice complexe, care trebuie să respecte riguros anumite aspecte legate de mediu", ne-a mai spus domnul Leca.

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM) ne-au spus, în octombrie anul trecut, că, în cazul în care o microhidrocentrală urmează să fie amplasată într-un sit "Natura 2000", procedura de evaluare adecvată prevede o etapă de "variante alternative", în care autoritatea competentă pentru protecţia mediului poate solicita şi alte variante de realizare a proiectului, inclusiv schimbarea amplasa­mentului.

După cum ne-au spus oficialii Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR), posibilele măsuri de reducere a impactului microhidrocentralelor asupra mediului sunt asigurarea unui debit necesar dezvoltării şi conservării ecosistemelor acvatice; realizarea unor amenajări pentru migraţia peştilor; instalarea unor turbine cu paleţi care să permită trecerea peştilor; reducerea impactului vizual prin construcţii care să se încadreze în peisaj şi reducerea impactului acustic (a zgomotului şi a vibraţiilor).

Investitorii în astfel de proiecte trebuie să aibă un fond de dezafectare, pentru refacerea mediului după desfiinţarea microhidrocentralei (după ce aceasta îşi îndeplineşte durata de viaţă sau, după caz, dacă proprietarul renunţă la afacere).

Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) consideră că realizarea de microhidro­centrale "este uşor o modă", care afectează, într-o oarecare măsură, mediul. De aceea, avizele necesare sunt obţinute destul de greu.

Domnul Lungu ne-a precizat, într-un interviu acordat cu mai multe luni în urmă, că sub nicio formă nu vor fi aprobate mai mult de jumătate din proiectele depuse, "din motive de perturbare a mediului şi de peisagistică". Potrivit domniei sale, "pentru aprobarea avizelor se ţine cont de tot ecosistemul".

Potrivit specialiştilor din domeniu, cheltuielile pentru realizarea unei investiţii de acest gen se ridică la circa 3 milioane de euro/MW, iar durata de obţinere a avizelor şi autorizaţiilor se ridică la circa un an şi jumătate. Pentru ca dezvoltatorii de microhidrocentrale să comercializeze energia produsă, mai sunt necesare aproximativ trei luni, după finalizarea investiţiei, în vederea obţinerii autorizaţiei finale de gospodărire a apelor, autorizaţiei de funcţionare şi licenţei de producător. Construirea propriu-zisă a unei microhidrocentrale durează între patru şi cinci luni.

Unul dintre oamenii de afaceri care derulează o astfel de afacere ne-a declarat: "Cam toate râurile şi pârâurile sunt ocupate cu proiecte întocmite de firme mici, de apartament, care nu au finanţare. Nici 10% nu vor fi finalizate. Va fi o întreagă nebunie, pentru că vor expira avizele de apă înainte să obţină finanţare, după care se va renegocia. Acum este o mare bătaie pe certificate verzi. În cîţiva ani va fi un fenomen cu aceste certificate cum a fost cu imobiliarele".

În toamna anului trecut, se aflau în curs de derulare 72 de proiecte pentru construirea de micro­hidrocentrale, cu o valoare contractată de 1,27 miliarde lei şi cu o valoare finanţată de 120,41 milioane de lei, după cum ne-au spus repre­zentanţii Ministerului Mediului şi Pădurilor.