De ce se "sfieşte" MFP să publice la timp execuţia bugetară?

Ministerul Finanţelor Publice a întârziat şi publicarea execuţiei bugetare pentru primele nouă luni ale anului, în condiţiile în care "obiceiul" arată că documentul era pus pe site-ul instituţiei în ziua de 25 a lunii.

La întârzierea de circa o săptămână din vară, ministrul Eugen Teodorovici nu a oferit explicaţii. Poate că le va oferi acum, mai ales în condiţiile în care bugetul va avea o lună de foc în noiembrie 2018, pe fondul scadenţei unor datorii cu valoarea cumulată de 8,08 miliarde de lei.

Probabil că acesta este şi motivul depăşirii planului de împrumuturi în octombrie 2018, când guvernul a atras de la bănci 5,65 miliarde de lei, prin emisiuni de obligaţiuni şi certificate de trezorerie cu discont.

Suma împrumutată este cu 20% mai mare decât cea înscrisă în programul de emisiune, de 4,695 miliarde de lei.

Prin emisiuni pe termen lung, de cel puţin 10 ani, au fost împrumutaţi doar 904,7 milioane de lei, respectiv 16% din suma totală atrasă, ceea ce arată menţinerea tendinţei de reducere a maturităţii pentru datoria publică şi creşterea riscului de refinanţare.

Pentru toate titlurile enumerate în prospect, costurile de finanţare au fost semnificativ mai mari decât cele din luna anterioară şi mult peste rata cuponului.

Astfel, în cazul obligaţiunilor cu ISIN-ul RO1722DBN045, emise iniţial în martie 2017, cu maturitatea la 5 ani şi cupon de 3,4%, randamentul mediu a fost de 4,62%, cu 40 de punc-te de bază peste cel înregistrat luna anterioară, în condiţiile în care randamentul emisiunii iniţiale a fost de 3%.

Pentru titlul cu ISIN-ul RO1624DBN027, saltul randamentului a fost şi mai mare, de 43 de puncte de bază într-o lună, până la 4,82%, în condiţiile unui cupon de 3,25% şi a unui randament mediu de 2,62% pentru emisiunea iniţială, din august 2016.

Costurile au crescut semnificativ şi pentru certificatele de trezorerie cu maturitatea la 6 şi 12 luni. În cazul celui de 12 luni, randamentul a crescut cu 8 puncte de bază faţă de emisiunea similară de luna trecută, până la 3,46%, dar în condiţiile în care s-au atras doar 170,2 milioane de lei, cu mult sub valoarea programată, de 600 de milioane.

Randamentul a crescut peste 3% inclusiv pentru certificatele cu maturitatea la 6 luni, pe fondul împrumutării a 370,8 milioane de lei, cu 70,8 milioane peste suma programată.

În aceste condiţii, vom asista, probabil, la multe surprize neplăcute în lunile următoare în ceea ce priveşte cheltuielile cu dobânzile din bugetul de stat, chiar dacă BNR încearcă să forţeze scăderea costurilor de finanţare ale guvernului prin operaţiuni repo.

Ultima, prin care Banca Naţională a injectat pe piaţa interbancară 16,65 miliarde de lei până în 5 noiembrie 2018, este cea mai mare operaţiune de acest fel din ultimii cinci ani şi jumătate, din punct de vedere al sumei oferite, şi cea mai mare din ultimii 17 ani din punct de vedere al sumei adjudecate.

Dar dacă lichiditatea oferită nu este suficientă? Va aplica BNR "scenariul" din ultima parte a anului 2012 şi primul trimestru din 2013, când media ofertelor săptămânale ale băncii centrale a fost de circa 24 de miliarde de lei, iar media sumelor adjudecate de circa 6,3 miliarde?

Din păcate, "ajutorul" oferit de Banca Naţională nu poate avea decât efecte temporare şi nu poate opri deteriorarea situaţiei bugetare, deoarece aspectele sale fundamentale sunt foarte "bolnave".

În aceste condiţii, "surprizele" de acum referitoare la cheltuielile cu dobânzile din buget vor păli în comparaţie cu ceea ce ne rezervă anul viitor.