Decizia CCR pe Legea dării în plată - diversificată

Actualizare 19:53 Gheorghe Piperea: "Mecanismul în trei paşi al legii dării în plată a rămas neatins, după decizia CCR"

Legea dării în plată se va aplica şi contractelor în curs de derulare, iar mecanismul în trei paşi al acestui act normativ a rămas neatins, după decizia de astăzi a Curţii Constituţionale a României (CCR), consideră avocatul Gheorghe Piperea.

Acesta a precizat, într-o postare pe pagina sa de Facebook: "Am aşteptat comunicatul oficial al CCR în legătură cu soluţia de azi referitoare la constituţionalitatea legii DIP (darea în plată, n.r.).

După analiza acestuia, am ajuns la certitudinea că articolul 11 din Legea nr.77/2016, în esenţa sa, rămâne în vigoare. La fel şi celelalte dispoziţii ale legii.

[Nota bene: eliminarea sintagmei "precum şi din devalorizarea bunurilor imobile" nu afectează cu nimic eficienţa legii; aceasta va fi eliminată din lege după 45 de zile de la pronunţarea deciziei CCR].

Legea dării în plată, aşadar, se aplică şi contractelor în curs de derulare, inclusiv executărilor silite derulate după evacuarea debitorului din imobil.

Chestiunile referitoare la încălcarea aşa-zisului drept de proprietate al băncilor şi la libertatea economică au fost respinse de CCR. La fel şi cele relative la caracterul neclar şi nepredictibil al legii".

Avocatul subliniază faptul că mecanismul în trei paşi al legii a rămas neatins.

"Notificarea de dare în plată îşi păstrează efectul energic de îngheţare a efectelor contractului, ceea ce va facilita negocierea cu banca a reducerii poverii creditului sau, după caz, darea în plată voluntară, la notar. Doar în caz de contestaţie se va ajunge în instanţă, unde se va impune verificarea existenţei condiţiilor impreviziunii (testul impreviziunii nu se va face în privinţa contractelor încheiate sub imperiul vechiului cod civil). În principiu, impreviziunea presupune o datorie care devine prea oneroasă pentru debitor. Impreviziunea este, de altfel, ceea ce în notificarea de dare în plată trebuie explicat, adică motivul peste voinţa sa pentru care debitorul nu mai poate plăti", a explicat Gheorghe Piperea.

Avocatul preconizează că în următoarele luni se va ajunge destul de des la instanţă.

"Dar, la un moment dat, se vor crea cutume, iar instanţele vor rămâne doar soluţia in extremis a blocajului negocierii cu creditorii", a menţionat Gheorghe Piperea.

(S.A.)

-----------

Actualizare 19:35 Daniel Zamfir: "Decizia de azi a CCR e un triumf al Legii dării în plată!"

Deputatul PNL Daniel Zamfir consideră că decizia de astăzi a Curţii Constituţionale a României (CCR) reprezintă un triumf al Legii dării în plată, deoarece băncile au atacat pe principiul neretroactivităţii şi au pierdut.

Deputatul a scris, pe pagina sa de Facebook: "Decizia de azi a CCR e un triumf al Legii dării în plată! Pentru că băncile au atacat pe principiul neretroactivităţii şi au pierdut! Legea se aplică tuturor creditelor şi din trecut şi din prezent şi din viitor! Apoi au atacat pe ideea că le este afectat dreptul de proprietate şi au pierdut! Băncile nu pot face profit pe necazul oamenilor! Ce a decis Curtea astăzi este ca instanţele să verifice dacă omul este de bună credinţă sau nu. Care este motivul pentru care vrea să dea casa înapoi? Care e motivul pentru care nu mai poate plăti? Dacă a crescut cursul nu e vina lui! Dacă rata a urcat de la 1000 la 15000 lei, nu e vina lui! Cursul nu e imputabil lui! Curtea a considerat că nu trebuie să beneficieze de lege cei de rea credinţă, din acest motiv se vorbeşte de impreviziune".

Concluzia deciziei de astăzi a CCR este, în opinia lui Daniel Zamfir, una "extrem de importantă": Legea dării în plată nu e oprită de la aplicare şi se aplică tuturor contractelor.

"Sintagma declarată neconstituţională nu are nicio influenţă efectivă asupra procesului de dare în plată, ea trebuie pur şi simplu eliminată, Curtea considerând că nu are legătură cu scopul legii. Atât!", a precizat deputatul Zamfir.

(S.A.)

----------

Actualizare 16:35 CCR a motivat decizia privind Legea dării în plată

Curtea Constituţională a României şi-a motivat decizia de astăzi, prin care a admis două excepţii de neconstituţionalitate privind Legea dării în plată şi a respins altele.

Redăm, mai jos, integral, motivarea CCR cu privire la deciziile din şedinţa de astăzi.

"În ziua de 25 octombrie 2016, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, în ansamblul său, şi în mod special ale art.1 alin.(3), art.3, art.4, art.5 alin.(2), art.6, art.7, art.8, art.10 şi art.11 din aceasta.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi:

1. A admis excepţia şi a constatat că sintagma «precum şi din devalorizarea bunurilor imobile» din art.11 teza întâi din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, este neconstituţională.

2. A admis excepţia şi a constatat că prevederile din art.11 teza întâi raportate la art.3 teza a doua, art.4, art.7 şi art.8 din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii.

3. A respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.11 teza întâi raportate la dispoziţiile art.3 teza întâi, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.11 teza a doua din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

4. A respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.11 teza întâi raportate la celelalte dispoziţii din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, şi a constatat că acestea sunt constituţionale, prin raportare la criticile formulate.

Declararea ca neconstituţională a sintagmei «precum şi din devalorizarea bunurilor imobile» (menţionată la pct.1) din art.11 teza întâi din Legea nr.77/2016 a avut în vedere faptul că devalorizarea bunurilor imobile nu este incidentă, în raport de obiectul contractelor de credit (sume de bani).

Soluţia pronunţată de Curtea Constituţională la pct.2 a avut în vedere, în principal, încălcarea art.1 alin.(5), referitoare la calitatea legii, în componenta sa privind cerinţele de claritate şi previzibilitate a legii şi a art.21 - Accesul liber la justiţie din Constituţie.

Respingerea, ca inadmisibilă, a prevederilor menţionate la pct.3 a avut în vedere faptul că toate dosarele în care au fost invocate excepţiile de neconstituţionalitate vizează contracte de credit încheiate între anii 2007-2009, şi anume sub regimul Codului civil din 1864, astfel că aceste prevederi nu au legătură cu soluţionarea cauzelor, fiind incident art.29 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţelor care au sesizat Curtea Constituţională.

Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I."

(S.A.)

----------

Actualizare 14:19 Avocata Burada: "Legea dării în plată nu retroactivează, iar pentru contractele încheiate pe vechiul Cod, ea se aplică"

Legea dării în plată nu retroactivează, iar pentru contractele încheiate pe vechiul Cod, actul normativ se aplică, consideră avocata Alexandra Burada, pe pagina sa de Facebook.

Avocata a reacţionat, astfel, la decizia de astăzi a Curţii Constituţionale asupra Legii dării în plată.

"Gata. Cred ca am înţeles. Este neconstituţională sintagma «precum şi din devalorizarea bunurilor imobile», restul articolului 11 fiind constituţional, adică se aplică şi creditelor în derulare. În ceea ce priveşte contractele încheiate sub imperiul Noului Cod civil (în conexiune cu articolul 3 teza 1) va trebui aplicată teoria impreviziunii. Concluzia mea... Legea nu retroactivează, iar pentru contractele încheiate pe vechiul Cod, legea se aplică! Sper să nu mă hazardez cand spun... victorie! Avem Legea 77/2016!", a precizat Alexandra Burada.

(M.I.)

-----------

Actualizare 13:20

Curtea Constituţională a analizat astăzi excepţiile ridicate în 33 de dosare ale băncilor, în 25 dintre acestea fiind luată o decizie şi pentru 8 pronunţarea fiind amânată. Preşedintele CCR Valer Dorneanu a anunţat că CCR a admis unele excepţii ridicate şi a respins altele, deciziile fiind astfel diversificate. Sesizările care privesc aplicabilitatea legii şi în situaţiile referitoare la devalorizarea bunului imobil au fost admise, iar cele care au în vedere principiul impreviziunii au fost respinse ca neîntemeiate, a mai explicat preşedintele CCR.

(M.I.)

----------

Astăzi este o nouă zi mult aşteptată de clienţii băncilor care au notificat instituţiile financiare ca să dea în plată imobilele puse garanţie în contractele de credit.

Amânată în urmă cu două săptămâni, şedinţa Curţii Constituţionale în care aşteptam o decizie pe excepţiile de neconstituţionalitate ridicate de băncile comerciale asupra Legii dării în plată urmează să aibă loc, din nou, astăzi.

În 11 octombrie, când judecătorii CCR au dezbătut cele 33 de excepţii, avocaţii de la Curtea Constituţională s-au contrazis pe marginea sesizărilor făcute de bănci.

Avocatul Gheorghe Piperea a spus că are senzaţia că hotărârea judecătorilor de la Curtea Constituţională era deja stabilită, dar că, acum, domnia sa le-a "schimbat macazul": "Explicaţia mea a fost clară - Legea dării în plată nu intervine în contracte".

În acelaşi timp, avocatul Stan Târnoveanu a spus că suntem în faţa "unei pseudo-legi, o lege neveridică, nereală, care nu corespunde unei nevoi".

Deputatul liberal Daniel Cătălin Zamfir a scris, ieri, pe pagina sa de Facebook: "Avem confirmarea de la ANCPI ca la transferul către bancă a imobilului supus dării în plată tariful de intabulare trebuie plătit de către viitorul proprietar, adică de către bancă! Tariful de intabulare nu este considerat taxă notarială, ca atare nu va fi suportat de debitor, la darea în plată!

Recapitulăm ce am obţinut în urma negocierilor cu instituţiile implicate:

1. Nu se plăteşte impozit la transferul de proprietate;

2. Onorariul notarilor a fost redus cu 50%;

3. Nu se plăteşte tariful de intabulare la cartea funciară.

Mai avem mâine (n.r. astăzi) hopul de la Curtea Constituţională".

În acelaşi timp, conform informaţiilor din presă, în urmă cu câteva zile, două tribunale din ţară - Alba şi Călăraşi - au respins definitiv două contestaţii făcute la notificările de dare în plată, de către Bancpost şi OTP Bank.

Potrivit Băncii Naţionale a României (BNR), în primele patru luni după intrarea în vigoare a legii au fost făcute în jur de 4000 de notificări de dare în plată, majoritatea fiind contestate în instanţă.