DEPUTATUL PNL LUCIAN BODE: "Statul a renunţat absolut nejustificat la datoria istorică a Rompetrol"

Statul a renunţat absolut nejustificat la plata întregii datorii de 600 de milioane de dolari de la Rompetrol (actualmente KMG International), consideră deputatul PNL Lucian Bode, membru al Comisiei de Anchetă a ANRE.

Comisia i-a solicitat, ieri, Ministrului Energiei Toma Petcu să lămurească ceea ce a comunicat în legătură cu dosarul Rompetrol, respectiv că, pentru a putea discuta o nouă prelungire a prevederilor Memorandumului încheiat în urmă 4 ani cu Rompetrol, trebuie să fie îndeplinite două condiţii: achitarea datoriei istorice a companiei faţă de statul român şi soluţionarea cauzei de către justiţie.

"Astăzi (n.r. ieri), Comisia de Anchetă a ANRE a fost pusă în faţa unor informaţii greu de anticipat în urmă cu ceva timp", ne-a declarat Lucian Bode, adăugând: "Am aflat, astăzi (n.r. ieri), prin vocea domnului ministru Petcu, următoarele: Datoria istorică a Rompetrol către statul român, de peste 600 de milioane de dolari, trebuie achitată dacă se doreşte prelungirea Memorandumului. În al doilea rând, dacă dosarul procurorilor este trimis instanţei de judecată, respectivul Memorandum precum şi hotărârea Guvernului Ponta nr. 35 de aprobare a Memorandumului se anulează. În consecinţă, mă întreb ce rost a avut această tevatură de mai bine de cinci ani de zile. Victor Ponta a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru acest Memorandum: A trimis, mai întâi, o lege în Parlament, care a fost declarată neconstituţională de Curtea Constituţională, a adoptat Memorandumul la secret, în final adoptând o hotărâre de guvern, prin care a renunţat la datoria istorică a statului român. A renunţat la procesul pe care îl avea pe rolul instanţei de la Constanţa, prin OPSPI, împotriva companiei, pentru recuperarea datoriei. A renunţat la datoria istorică, în schimbul promisiunii că Rompetrol va răscumpăra 27% din acţiunile Rompetrol Rafinare cu 200 de milioane de dolari şi va constitui un fond suveran de un miliard de dolari. Nu s-a întâmplat nimic, statul român şi-a dovedit încă o dată incapacitatea de a-şi apăra propriile interese - prin guvernele Ponta, Grindeanu şi Tudose".

Deputatul mai precizează că înfiinţarea fondului de investiţii era condiţionată de crearea unui cadru ca cele 200 de milioane de dolari să fie virate statului, în schimbul acţiunilor Rompetrol Rafinare. Domnia sa adaugă: "Astăzi (n.r. ieri) aflăm că statul spune «la loc comanda» şi se întoarce la momentul 2012, 2013 şi solicită întreaga sumă.

Eu cred că Victor Ponta are multe răspunsuri de dat dacă vom ajunge în situaţia indicată de ministrul Petcu, şi anume anularea Memorandumului, a hotărârii de guvern. Nu ştiu cum poţi să anulezi o hotărâre de guvern, chiar sunt curios".

În octombrie 2003, Guvernul a emis o ordonanţă privind transformarea în obligaţiuni cu o maturitate de şapte ani a restanţelor bugetare ale Rompetrol existente la 30 septembrie 2003, în valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobânzi şi penalităţi.

Scadenţa răscumpărării obligaţiunilor a fost 30 septembrie 2010, dar până la acea dată Rompetrol Rafinare a răscumpărat obligaţiuni în valoare de doar 71 milioane dolari şi a plătit dobânzi aferente de 24 milioane dolari.

În 2013, a fost încheiat un Memorandum de Înţelegere între statul român şi fostul The Rompetrol Group NV (în prezent KMG International NV).

În mai 2016, procurorii DIICOT au pus sechestru de 3 miliarde de lei pe bunuri şi acţiuni ale "KazMunayGaz International NV" (fostă The Rompetrol Group NV), "Oilfield Exploration Business Solutions" (fostă "Rompetrol") şi "Rompetrol Rafinare", într-un nou dosar "Rompetrol", disjuns din cauza trimisă în judecată în anul 2006, în care a fost judecat Dinu Patriciu, alături de alte persoane.

În plus, în presă au apărut informaţii că procurorii cercetează inclusiv Memorandumul de înţelegere cu Rompetrol, anul trecut, apărând informaţii că procurorii au făcut descinderi la Ministerul Energiei.

• Bode: "Majoritatea PSD ALDE se curentează reciproc pe OUG 64"

Comisia de Anchetă a ANRE a discutat, ieri, şi pe tema proiectului de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă 64, privind legea gazelor.

Lucian Bode a precizat că, în urma adoptării OUG 64 - asumată de guvernul Cioloş într-o formă convenită cu Comisia Europeană - am scăpat de riscul de infringement şi am primit 179 de milioane de euro bani europeni pentru proiectul BRUA.

"Nu este normal ca, după atâtea luni, Toma Petcu să vină, în plen, şi să spună limpede că nu susţine modificările aduse în cadrul Comisiei de Industrii de către majoritatea PSD ALDE, şi că susţine forma iniţială a ordonanţei de urgenţă nr 64 pe 2016", ne-a declarat Lucian Bode, adăugând: "Este noaptea minţii cum majoritatea PSD ALDE se curentează reciproc - Guvernul, pe de o parte, are o poziţie, iar majoritatea din Comisia pentru Industrii şi servicii altă poziţie. Nu ştiu cum se va termina, ştiu doar că România nu va avea de câştigat. Cu siguranţă, cetăţenii vor pierde, atât în privinţa investigaţiilor derulate de instituţiile europene, cât şi în ce priveşte finanţările angajate de exemplu pe BRUA".

Toma Petcu a mai anunţat, ieri că Ministerul Energiei şi Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei vor verifica investiţiile asumate prin contractele de privatizare la filialele Electrica, decontările care s-au făcut la ANRE, precum şi tarifele.

Dumitru Chiriţă, preşedintele ANRE, a spus, la rândul său, că ANRE verifică doar investiţiile raportate şi recunoscute în tarif.

Lucian Bode se întreabă unde au fost Guvernul şi ANRE în momentul în care România a pierdut, pe bandă rulantă, procesele intentate de stat, prin SAPE, la Curtea de Arbitraj de la Paris, invocând tocmai aceste investiţii nerealizate, pe de o parte rezultate din obligaţiile post-privatizare, iar pe de altă parte rezultate din decontarea investiţiilor recunoscute în tarif de către ANRE. Domnia sa ne-a spus: "Mi se pare tardiv! Ce vrem să demonstrăm? Că decizia Curţii de Arbitraj de la Paris a fost una strâmbă? Că de fapt noi am avut dreptate? Nu înţeleg! Să nu ne trezim în situaţia despre care vorbea domnul ministru Andrei Gerea, care spunea nu numai că şi-au realizat investiţiile aceste filiale, dar le-au şi depăşit cu vreo 300 de milioane de euro".

Referitor la solicitarea Comisiei către OMV Petrom să transmită toate investigaţiile la care a fost supusă de instituţiile statului, Lucian Bode a declarat: "Nu a fost o decizie, în Comisie, aşteptăm să vină cu toate răspunsurile Curtea de Conturi, ANAF, iar apoi îi invităm să discutăm".

La Comisia de Anchetă ANRE au fost invitaţi, ieri, foştii miniştri Răzvan Nicolescu şi Victor Vlad Grigorescu, Sevil Shhaideh, membru provizoriu al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, precum şi ca membru al Comitetului de Audit, Spiridon Cojocaru - membru al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, membru al Comitetului de Audit al OMV Petrom, Mihai Busuioc - preşedintele Curţii de Conturi, fost membru al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, membru al Comitetului de Audit al OMV Petrom.

Lucian Bode a cerut ministrului Toma Petcu, în deschiderea discuţiilor, retragerea de la OMV Petrom a lui Spiridon Cojocaru, membru în cadrul Consiliului de Supraveghere şi în Comitetul de Audit al OMV Petrom, pentru că nu a venit la comisie şi nici nu a trimis vreun punct de vedere.

Lucian Bode a comentat: "Având în vedere procedura, înainte de a începe şedinţa (n.r. Comisiei), am solicitat preşedintelui să indice exact motivele pentru care cei pe care i-am invitat nu sunt prezenţi. Unii au avut bunul simt să răspundă şi să spună de ce nu pot veni şi am acceptat, pentru fiecare dintre ei, motivaţia şi i-am învoit. Pe domnul Cojocaru nu-l cunosc, nu ştiu ce expertiză are, ştiu doar că Ministerul Energiei l-a propus ca reprezentant al statului în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom. Mi se pare inadmisibil ca reprezentantul statului să nu răspundă nimic la invitaţia Comisiei. I-am cerut lui Toma Petcu să îl retragă din conducerea Petrom. Este inadmisibil ca reprezentantul statului, cel care are grijă de participaţia de 20% a statului în OMV Petrom să ne trateze cu indiferenţă. Nici măcar nu a avut bunul simţ să răspundă invitaţiei. În consecinţă, dacă el nu are nicio responsabilitate faţă de Parlamentul României, reprezentat de noi în această Comisie, nu cred că mai are ce să caute ca reprezentant al statului în respectivul Consiliu de Supraveghere".

În cadrul Comisiei, discuţiile s-au încins în cazul audierii fostului ministru al Energiei Răzvan Nicolescu. Lucian Bode a ţinut să precizeze că i-a displăcut acest mod de discuţie: "Legat de audierea lui Răzvan Nicolescu, mi-a displăcut profund modul în care s-a realizat dialogul, în care au decurs discuţiile şi dezbaterile, în ceea ce priveşte activitatea ministrului Răzvan Ncolescu. Trebuie să înţeleagă toţi că s-a greşit şi de o parte şi de alta".