Descinderi DNA la notariatele din Arad, privind retrocedarea satului Nadăş

• Update 10:35 DNA: Prejudiciul depăşeşte 21 de milioane de euro

Prejudiciul creat de inculpaţii din dosar depăşeşte 21 de milioane de euro, conform unui comunicat al DNA trimis astăzi redacţiei.

"Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea, de către mai multe persoane, a unor infracţiuni de corupţie, cu un prejudiciu estimat de peste 20.971.503 euro şi 296.942 lei", se arată în comunicat.

---

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a efectuat, în această dimineaţă, percheziţii la mai multe notariate din Arad, procurorii făcând verificări în dosarul retrocedării satului Nadăş către persoane ce se pretind a fi urmaşi ai familiei de grofi (conţi) Grosz, scriu surse din presă.

Aproape 8,7 mii de hectare de teren şi păduri din Nadăş, judeţul Arad, au fost retrocedate, anul trecut, unei familii, numeroşi săteni rămânând fără proprietăţi, inclusiv fără case. Nici biserica din sat nu scăpat de retrocedare.

Poliţiştii şi procurorii DNA Timişoara investighează modul în care a avut loc această retrocedare ce a generat suspiciuni asupra modului în care au fost dobândite documentele care au stat la baza acţiunilor din instanţă.

Au fost vizate două birouri notariale din municipiul Arad, unde au fost întocmite actele prin care soţii Colţeu au devenit proprietarii unui sat întreg, recunoscându-li se statutul de moştenitori ai foştilor proprietari ai terenurilor.

Stelian Lupu, avocatul localnicilor din Nadăş, a declarat, în această dimineaţă, la un post de televiziune: "Se dovedeşte partea vizibilă a unei plângeri pe care am înanintat-o în decembrie 2012 la Parchetul General. (...) Am reclamat că această familie, pe lângă faptul că nu avea dreptul să moştenească, i s-a retrocedat dublu faţă de actele de retrocedare".

În septembrie, soţii Mihai şi Viorica Colţeu au câştigat în instanţă toate terenurile pe care sunt ridicate casele sătenilor. Bătrânii din sat au spus că vor cere să li se facă dreptate la CEDO. Tribunalul din Arad a decis definitiv şi irevocabil ca satul Nadăş să revină unor persoane care pretind ca sunt urmaşii unui latifundiar maghiar care a trăit la începutul secolului trecut. Aceştia au câştigat în instanţă terenurile de peste 8.700 de hectare. Bătrânii din Nadăş au primit pământurile după reformele agrare din anii 1921 şi 1945.

În noiembrie, ziarul BURSA scria că, în momentul retrocedării satului, Romsilva a făcut un dosar de revizuire profesional, pe cinci capitole, prin care dovedea nulitatea deciziei de restituire, însă revizuirea a fost respinsă de judecătorul Floriţă Boloş, conform deciziei Tribunalului. La câteva săptămâni distanţă, procurorii DNA l-au acuzat (pe 11 iulie) pe judecător de infracţiuni precum luare de mită sau complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Ca urmare a cazurilor semnalate, în ultima perioadă, cu privire la restituirile abuzive din Ardeal, premierul Victor Ponta a declarat că va înfiinţa o comisie care să investigheze modul în care au fost făcute retrocedările: "Acolo, (în Ardeal - n.r.), pe tot felul de documente false şi interpretări greşite ale diverselor legi, s-a ajuns la retrocedarea unor sate întregi, nu mai vorbesc de mii de hectare de pământ, păduri. Şi Parlamentul trebuie şi are dreptul constituţional de a face o comisie de anchetă şi un raport pe baza căruia, după aceea, să se poată lua măsuri, atât Guvernul, cât şi Justiţia".

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), George Băeşu, a declarat, pentru ziarul BURSA, că, dacă există probleme legate de restituirea terenurilor sau imobilelor din Ardeal, atunci acestea trebuie cercetate de autorităţi ca să poată fi descoperiţi adevăraţii făptaşi.

"Dacă ar fi să analizăm cine a decis restituirea proprietăţilor din Ardeal, vom vedea că hotărârile au fost date de către instanţele judecătoreşti sau de primari, în mare parte. Înfiinţarea unei comisii care să se ocupe de aceste cazuri este binevenită, în contextul în care au existat foşti miniştri care au făcut din pix o lege a retrocedărilor care a încălcat în mod flagrant legea", a menţionat preşedintele ANRP.

Opinia Cititorului ( 1 )

1. Liviu Tudor teapa 200 mil euro Alphabank
(mesaj trimis de gelu marchidan în data de 04.03.2014, 11:13)
Liviu Tudor şi Grupul de la Bacău au fost artizanii unei incredibile inginerii financiare prin care au reuşit să-şi umple conturile cu zeci de miliarde. REGELE IMOBILIARELOR,Magnatul din Real Estate, Guru financiar Liviu Tudor, a fost scos în faţă, în 1996, de cunoscutul Grup de la Bacău, coordonat de Viorel Hrebenciuc şi Corneliu Iacubov, pentru a pune temelia Băncii Comerciale Unirea (BCU). Scopul a fost unul singur: spălarea banilor şi obţinerea unor profituri ilicite uriaşe. Modul de acţiune al celor care deţin sediul în care îşi desfăşoară activitatea a fost scos la iveală de “Evz” şi este specific crimei organizate: “Dacă nu-ţi vei ţine gura, ai grijă că există gloanţe calde şi gloanţe reci. Nu ţi-am spus că nu mi-e frică de nimeni în ţara asta, ca am bani să cumpăr pe oricine?”, îşi ameninţa Liviu Tudor asociatul.
Falimentul de la Banca Unirea
În anul 1996, prin subscripţie publică, se înfiinţa Banca Comercială Unirea, având la bază Grupul de la Bacău, aflat sub oblăduirea lui Viorel Hrebenciuc şi a lui Corneliu Iacobov. Aceiaşi Tudor şi Iacob controlau 49,77% din capitalul social, ceilalţi asociaţi importanţi fiind Societatea de Investiţii Financiare II Moldova (condusă de Corneliu Iacobov), cu 24,65% din acţiuni şi CNSLR “Frăţia”, cu 12% din acţiuni. Restul era deţinut de unele persoane fizice printre care se număra şi actualul preşedinte al României, Traian Băsescu. În scurt timp, prin multiple manevre de culise, fondurile instituţiei financiare au fost plimbate dintr-un cont într-altul, până când Banca Populară Română a ajuns acţionar majoritar, iar director al Băncii Unirea a devenit Emil Botea.
Totul a mers bine până când Banca Naţională a României a făcut un control la Unirea, pentru a descurca iţele unei aşa-zise majorări de capital cu 50 de miliarde de lei. Aşa s-a ajuns la concluzia că respectiva majorare a fost făcută din bani publici, iar 33 de miliarde de lei au ajuns în conturile unor firme dubioase şi ale unor persoane fizice, în fruntea acestora aflându-se Liviu Tudor. În plus, Banca Unirea a ajuns acţionar majoritar la DIGICOM SA, firma aceluiaţi Liviu Tudor.
Spălare de bani şi falimentarea premeditată a unei bănci
Revenind la activitatea de început a Băncii Unirea, vom scoate în evidenţă modul în care s-au plimbat banii dintr-un cont într-altul, pentru a fi spălaţi. În calitate de împuternicit, Liviu Tudor reprezenta “toate interesele legate de acţiunile pe care SC BEST OIL SRL le deţine în cadrul Băncii Unirea SA (în curs de constituire)”. Astfel, BEST OIL vărsa prin intermediul Bancorex suma de 295 de milioane de lei, către Banca Unirea SA, la 16.07.1996. Alţi 606 milioane de lei ajung de la Banca Agricolă la Unirea, în aceeaşi lună, precum şi alte sume virate prin intermediul Băncii Columna ori a Băncii Internaţionale a Religiilor. De menţionat că atât Banca Agricola, Columna, Bancorex cât şi BIR au ajuns între timp în stare de faliment. Desigur, aceeaşi soarta a avut-o şi Banca Unirea, care a fost cumpărată în ultimul moment de nişte ruşi. Ultimul director al Băncii Unirea, Emil Botea, a declarat în mai multe rânduri că unul dintre cei care conduc Nova Bank, şi anume preşedintele Alexei Voskoboy, ar fi avut o poziţie oficială în KGB. Ruşii de la Nova Bank, cumpărătorii Bancii Unirea, n-au comentat în niciun fel această informaţie. Cert este că, totuşi, BNR a instituit la Unirea un regim de decontare specială, care a durat un an şi patru luni. După această perioadă, la 22 august anul trecut, Băncii Unirea i s-a retras licenţa de funcţionare.
Alte sume importante de bani au fost scoase din Banca Unirea prin contracte de prestări servicii deosebit de avantajoase pentru furnizori. Unul dintre acestea se referă la livrarea către banca a şase echipamente de comunicaţii prin satelit VSAT şi a tot atâtea “licenţe software terminal şi 1 licenţă software HUB TCP-IP”. Cum era de presupus, beneficiara contractului n-a fost alta decât SC DIGICOM SA, firma controlată de acelaşi Liviu Tudor. Valoarea iniţială a contractului s-a ridicat la suma de 206.500 USD.
Ulei din Rezervele de stat
Fără a se implica aparent în politică, Liviu Tudor controlează direct sau prin interpuşi mai multe societăţi comerciale, printre care se numără: IIRUC SA, PREFABRICATE VEST SA, VESTCO INDUSTRIES SA, DIGICOM SA, IIRUC – DIGICOM GRUP SA, ID HOLDING SRL, IIRUC SERVICE SA, CONCORDIA ALIMENTARA 4 SA, ID REAL ESTATE SA, IIRUC TRADE SA, DIGINET SA şi altele. Până nu demult a deţinut şi fabrica de ulei Muntenia, pe care a falimentat-o începând cu finele anului 2002, la sfatul unor prieteni apropiaţi din Guvern. Printre aceştia se numără Viorel Hrebenciuc şi Şerban Mihăilescu. Cu cel din urmă a pus chiar la cale vânzarea către pensionari de ulei, orez şi zahăr – câte două kilograme de fiecare – în sistem “economat”, adică la preţ de fabrică. Numai că uleiul provenea de la Rezervele de stat (1.400 de tone). Pentru a nu se declansa un scandal de proporţii, fabrica Muntenia a fost devalizată, după care s-a declanşat procedura falimentului.