DIARMAD CAMPBELL, PRINCIPAL RESEARCHER LA INSTITUTUL BRITANIC DE CERCETĂRI GEOLOGICE "Subteranul reprezintă o sursă care trebuie exploatată, dar într-un mod responsabil"

Infrastructura subterană este foarte importantă, întrucât ea reprezintă baza oraşelor de astăzi, ne-a declarat, ieri, Diarmad Campbell, Principal Researcher la Institutul Britanic de Cercetări Geologice (British Geological Survey - BGS), explicând că "aici, în Bucureşti, instalaţiile hidrotehnice sunt o parte importantă a infrastructurii subterane, ca urmare a faptului că oraşul este străbătut de râurile Colentina şi Dâmboviţa. În Scoţia, spre exemplu, minele dezafectate reprezintă un punct central de interes, oraşele noastre fiind ridicate pe ele".

Domnia sa este de părere că subteranul reprezintă o sursă care trebuie exploatată, dar într-un mod responsabil. Scopurile pentru care putem exploata în subteran sunt multiple, conform lui Diarmad Campbell, adăugând: "Spre exemplu, pe un petic de pământ nu poţi face şi agricultură şi să şi construieşti, în acelaşi timp. Din subteran, însă, poţi extrage apă, iar folosind tehnici diferite, poţi extrage şi minerale sau chiar căldură şi aşa mai departe".

Profesori ai Universităţii de Construcţii Tehnice Bucureşti (UTCB) împreună cu specialişti de la Centrul de Cercetare Ingineria Apelor Subterane (CCIAS) şi alături de experţi ai 24 de organizaţii internaţionale din domeniul hidrologiei au prezentat, ieri, problema infrastructurii subterane şi importanţa care trebuie acordată modernizării acesteia.

Vorbitorii au susţinut că niciun stat membru nu deţine suficientă expertiză şi nici suficiente cunoştinţe pentru a putea găsi, singur, soluţii în rezolvarea tuturor problemelor de infrastructură subterană, fiind nevoie de cooperare între ţările membre COST.

Gabriel Racoviţeanu, profesor al UTCB, susţine că este necesară, în primul rând, o schimbare a perspectivei, dar şi o abordare complexă a problemelor de la nivelul infrastructurii subterane a Bucureştiului, în vederea unei îmbunătăţiri a procedurilor. De asemenea, domnia sa spune că nu trebuie pierdută din vedere nici perspectiva economică a acestui segment.

În ţara noastră, este necesar să se acţioneze cu precauţie, după un plan bine structurat, care să permită exploatarea şi utilizarea subteranului pe termen lung, aşa cum se întâmplă în ţări precum Cehia sau China, unde astfel de proceduri sunt deja urmărite, unde se fac monitorizări pe termen lung, este de părere Gabriel Racoviţeanu.

Specialiştii UTCB şi CCIAS au dezvoltat o machetă 3D a unor mecanisme şi aparate pentru a optimiza activitatea subterană din toate punctele de monitorizare din Bucureşti.

Anul trecut, ţara noastră a început un nou proiect pentru construirea de noi sisteme de monitorizare a hidrologiei urbane a Bucureştiului, cercetările şi procedurile privind infrastructura subterană şi hidrogeologia urbană a Capitalei fiind începute în anul 2010.

În China, spun specialiştii, există un program pe 50 de ani, cu scopul de a se îmbunătăţi infrastructura subterană şi de a optimiza utilizarea acesteia.

Ţara noastră este parte a proiectului internaţional COST (European Cooperation in Science and Technology), un mecanism european, format din specialişti, ingineri, cercetători, dar şi practicieni din 31 de state, care are drept scop găsirea de noi soluţii pentru diferite probleme de pe agenda fiecărui stat membru, prin intermediul colaborării specialiştilor la nivel internaţional şi al îmbinării de idei.

Experţii care participă la schimburi de experienţă prin intermediul COST creionează perspective şi aduc soluţii pe termen lung, pornind de la câteva luni şi ajungând până la 10 ani sau chiar mai mult, cu scopul de a preîntâmpina situaţiile neprevăzute. Astfel de planificări, pe termen lung, duc la îmbunătăţiri vizibile ale infrastructurii subterane şi la creşterea economiei, prin atragerea de noi investiţii.

COST este un program implementat la nivel internaţional, un mecanism european, ce are scopul de a aduce laolaltă specialişti din domenii diferite, pe diferite topicuri, din toate cele 31 de state membre. COST cuprinde cercetători, practicieni, dar nu numai, şi acţionează atât în sistemul privat, cât şi în cel public, abordând diverse topici şi teme, nu doar cele de tipul infrastructurii hidrologice a oraşelor.

Finanţarea proiectelor şi/sau programelor COST este asigurată, în parte de UE, restul din fonduri locale atrase sau din alte fonduri.

COST a fost iniţiat în anul 1971, la Conferinţa Ministerială de la Bruxelles şi este primul instrument european prin care este sprijinită cooperarea ştiinţifică şi tehnologică a cercetătorilor din Europa.