DOCTOR MENCINICOPSCHI: "Ţara noastră ar trebui să dezvolte cultura vânatului domestic"

• "Şi consumatorii sunt vinovaţi de prezenţa pe piaţă a cărnii mai puţin sănătoase"

Lipsa de educaţie a consumatorilor şi înclinaţia acestora spre preţul cel mai mic îndreaptă producătorii de carne bineintenţionaţi spre faliment, ne-a declarat prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, specialist în nutriţie alimentară. În opinia domniei sale, mulţi producători corecţi de pe piaţa locală a cărnii dau faliment, deoarece preparatele din carne tradiţionale şi naturale nu sunt competitive din punct de vedere al preţului. "În momentul în care consumatorul cere produse mai ieftine, fără să îl intereseze şi calitatea acestora, nu e de mirare că piaţa abundă în produse procesate, nesănătoase", ne-a mai spus specialistul.

Domnia sa susţine că orice carne este sănătoasă dacă sunt îndeplinite două condiţii: creşterea animalelor şi procesarea cărnii trebuie făcute corect, iar produsele din carne trebuie consumate cu moderaţie.

Cum prima condiţie nu este întodeauna uşor de verificat, lucru dovedit şi de recentele scandaluri din sectorul cărnii de la noi din ţară, specialistul în nutriţie recomandă consumul de carne de iepure sau struţ şi cel de captură de peşte ca alternative sănătoase pentru consumatorul român. "Pe lângă vânatul sălbatic sau carnea ecologică, o alternativă prin care s-ar putea obţine carne de consum mai sănătoasă ar fi ca în ţara noastră să se practice mai mult vânatul domestic", a sugerat dr. Gheorghe Mencinicopschi. Potrivit domniei sale, vânatul domestic presupune creşterea animalelor în ţarcuri sau parcuri naturale extinse, fără să intervină cineva în nutriţia acestora.

Până atunci însă, dr. Gheorghe Mencinicopschi sfătuieşte consumatorii de carne să cumpere produse cât mai puţin procesate, neinjectate şi să citească etichetele de pe ambalaje.

În ceea ce priveşte producţia de carne în sistemele de creştere intensivă a animalelor, domnia sa susţine că felul în care sunt hrănite, crescute şi sacrificate aceste animale este greu de monitorizat, fapt ce ridică îndoieli cu privire la cât de sănatos este produsul. Specialistul a exemplificat: "Oficial în Uniunea Europeană (UE) nu este permisă utilizarea antibioticelor ca promotori de creştere a animalelor. Acestea pot fi utilizate atunci când animalele se îmbolnăvesc. Condiţia este ca animalele să nu fie sacrificate până când nu elimină din organism substanţele medicamentoase. Este foarte greu de verificat dacă animalele primesc antibiotice doar în cazuri de boală".

Cu toate acestea, domnia sa atrage atenţia asupra faptului că, în ţara noastră, carnea din gospodăriile ţărăneşti poate fi mai nocivă decât cea care provine dintr-un mediu industrial controlat, deoarece fermierii au acces la pesticide şi furaje, dar nu au educaţia necesară utilizării lor.

Gheorghe Mencinicopschi a adăugat: "Chiar dacă animalele nu sunt hrănite cu substanţe ce conţin hormoni de creştere, dacă acestea sunt crescute şi sacrificate într-un mod ce duce la creşterea nivelului de stres, atunci acei hormoni de stres se vor regăsi şi în carne".

Procesarea cărnii ridică şi ea probleme care ţin de normele sanitar-veterinare, susţine domnia sa. "Nerespectarea acestora poate duce la răspândirea unor bacterii rezistente procesării şi gătirii", a mai spus specialistul.

• Scandalul Mafiei Cărnii a ajuns şi la Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au dezbătut recent situaţia privind siguranţa alimentară şi a măsurilor luate pentru respectarea legislaţiei în domeniul importului de produse alimentare, potrivit unui comunicat remis redacţiei. Discuţiile au avut loc cu participarea invitaţilor din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), ai Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) şi ai Direcţiei Generale a Vămilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

Comisia a decis să organizeze dezbaterea ca urmarea a atenţiei deosebite acordate de mass-media scandalului "cărnii alterate" şi cercetării unor agenţi economici care desfăşurau activităţi în domeniul comercializării cărnii.

Potrivit reprezentanţilor ANSVSA prezenţi, a fost dispusă, în regim de urgenţă, efectuarea de controale de către structurile teritoriale în vederea stabilirii conformităţii produselor comercializate, acţiune ce a avut loc în colaborare cu DIICOT. În baza acestor controale, a fost reţinută o cantitate semnificativă de produse alimentare şi au fost aplicate sancţiuni în valoare de 41.000 RON. După obţinerea rezultatelor analizelor de laborator, 15 tone de produse de origine animală au fost declarate improprii pentru consumul uman, fiind reţinute de autorităţi pentru a fi neutralizate.

Preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, liberalul Nini Săpunaru, consideră că această primă întâlnire cu factorii responsabili de controalele efectuate recent în industria alimentară se impunea, având în vedere protejarea populaţiei.

Discuţiile vor continua şi în această săptămână în prezenţa responsabililor din cadrul Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

Reamintim că industria cărnii a fost afectată de două scandaluri de evaziune fiscală în ultimele luni. Primul a adus un prejudiciu de 70 de milioane de euro, cu 100 de firme româneşti şi străine, vizate. Cel mai recent caz a adus în piaţă şi câteva tone de carne alterată în şcoli, restaurante şi spitale, pe lângă evaziunea fiscală estimată la peste 15 milioane de euro.

Conform unui top realizat de Centrul pentru Ştiinţă în Interes Public (CSPI) din Statele Unite ale Americii, pe baza statisticilor din intervalul 1998-2010, alimentele care duc cel mai frecvent la apariţia focarelor de toxinfecţie alimentară sunt carnea de pui, carnea tocată de vită, fripturile de vită, carnea de curcan, cârnaţii, carnea de porc şi şunca.

Reamintim că regimul de producere şi procesarea cărnii în SUA diferă de cel european, pe continentul nord-american antibioticele putând fi folosite ca promotori de creştere.

Potrivit studiilor de specialitate, cele mai dăunătoare substanţe care se pot regăsi în alimentele pe care le consumăm sunt mercurul (în anumite tipuri de peşte ), Bisfenol A (în mâncarea din conserve şi recipiente din plastic), BHA - hidroxianisol butilat (în snacksuri, cârnaţi, gumă de mestecat, cereale pentru micul dejun) şi colorantul alimentar caramel (în sucuri de tip cola şi amestecuri de carne tocată).

În timp ce ancheta DIICOT în noul caz de evaziune fiscală în industria cărnii, iniţiată de Serviciul Român de Informaţii încă de la începutul lui 2013, continuă, detaliile cazului privind suspiciunile de comercializare a cărnii alterate sunt pasate de la o autoritate la alta, deoarece investigaţia este încă în derulare. Iniţiatorul cazului, SRI, spune că nu este abilitat să dea detalii, DIICOT anunţă oficial doar suspiciunea comerţului cu carne alterată, ANSVSA infirmă această ipoteză până la proba contrarie, iar ANPC efectuează controale şi confiscă marfa din depozite.

Acest lucru este valabil în cazul stocurilor descoperite în aceste zile, însă având în vedere faptul că reţeaua este activă de mai mult timp pe piaţă, nu putem şti exact dacă, în cursul anului trecut sau chiar anterior, consumatorii nu au achiziţionat astfel de carne, spun voci din industrie.

Acesta este al doilea scandal de evaziune fiscală din industria cărnii din ţara noastră în mai puţin de un an. În toamna anului trecut, DNA a început urmărirea penală faţă de membrii unei alte grupări ce ar fi derulat "operaţiuni comerciale triunghiulare scriptice", valorificând mărfuri fără forme legale pe piaţa internă, cu eludarea legislaţiei privind obligaţiile fiscale generate de TVA şi de impozit pe profit. Prejudiciul estimat în acel scandal a fost de 70 de milioane de euro, cu 100 de firme româneşti şi străine, vizate, persoanele implicate având calitatea de administratori de societăţi comerciale români şi străini, avocaţi, contabili şi angajaţi ai Ministerului Finanţelor Publice.

Procurorii DIICOT au efectuat, ieri, 102 percheziţii domiciliare pe raza a 18 judeţe, în cadrul unor acţiuni vizând destructurarea a două grupuri infracţionale organizate, formate din 80 de persoane, specializate în infracţiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, punere în circulaţie de produse alterate, trafic de influenţă. Prejudiciul estimat este de 15 milioane de euro.