DUPĂ ADOPTAREA UNUI AMENDAMENT LA PROIECTUL LEGII GAZELOR BRM acuză Comisia de Industrii de tentative de naţionalizare a tranzacţionării gazelor

Actualizare 16:15 Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor a propus o singură bursă pentru tranzacţionarea transparentă şi concurenţială a gazelor naturale

Comisia pentru industrii şi servicii a finalizat ieri raportul privind legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 64/2016 (emisă de guvernul Cioloş) menită să modifice şi completeze Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012.

Potrivit unui comunicat de presă al Comisiei pentru industrii şi servicii, trimis Redacţiei, printre principalele modificări aduse de deputati se numără: obligativitatea vânzării pe platforma de tranzacţionare angro a întregii cantităţi de gaze naturale produse, importate şi exportate, în mod transparent şi nediscriminatoriu; funcţionarea, pe model vest-european, a unui operator unic pe piaţa angro de gaze naturale şi de energie electrică, OPCOM, pentru a putea astfel creşte lichiditatea pieţei concurenţiale angro prin centralizarea activităţilor de tranzacţionare; tranzacţionarea gazelor naturale prin contracte bilaterale pe termen lung, acces nediscriminatoriu la Reţeaua de Transport de gaze naturale inclusiv pentru noua conductă BRUA; criterii minimale pentru acreditarea operatorilor pentru piaţa cu amănuntul fără a limita numărul acestora.

Scopul tuturor modificărilor este de a crea cadrul legislativ pentru tranzacţionarea transparentă, nediscriminatorie şi în regim concurenţial a gazelor naturale, susţine Comisia pentru industrii şi servicii, care precizează: "În privinţa delicatului subiect al liberalizării preţului, trebuie spus că, în forma emisă de guvernul Cioloş, principala modificare a fost liberalizarea totală a preţului gazelor naturale, cu toate că România negociase un calendar de liberalizare până în anul 2021".

"Din păcate Guvernul Cioloş nu a avut în vedere ca, înainte de o liberalizate totală a preţului gazelor naturale, să creeze cadrul de tranzacţionare transparentă, nediscriminatorie şi în regim concurenţial şi astfel să fie eliminată posibilitatea ca unii operatori să crească preţul artificial şi nu în baza cererii şi a ofertei", a declarat Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii.

Liberalizarea preţului gazelor naturale a intrat în vigoare pe data de 1 aprilie 2017, deşi Guvernul Cioloş a creat cadrul de sprijinire a consumatorului vulnerabil începând cu data de 1 aprilie 2018 (prin Legea 196/2016 din 31 octombrie 2016).

"Altfel spus, mai întâi creştem preţurile şi abia după un an ne ocupăm de consumatorul vulnerabil din România", a atras atenţia Iancu.

Potrivit sursei citate, impactul negativ asupra consumatorului final a fost resimţit chiar din 1 aprilie 2017: preţurile gazelor naturale ofertate de producători şi traderi au crescut cu aproape 27% , de la 60 lei/MWh la 72-80 lei/MWh. "Prin urmare, există riscul ca la începutul iernii 2017-2018 preţurile la gaze naturale să crească cu mult peste 80 lei/MWh, afectând grav consumatorii finali inclusiv alimentarea cu apă caldă şi căldură a populaţiei", se mai arată în comunicat.

În expunerea de motive pentru noua formă a OUG 64/2016, se precizează şi că ordonanţa este promovată pentru a evita încălcarea art. 35 şi a art. 36 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene şi a art. 40, lit.c) din Directiva 2009/73/CE. Articolele menţionează "eliminarea restricţiilor privind comerţul cu gaze naturale între statele membre, inclusiv dezvoltarea unor capacităţi trans-frontaliere de transport" şi că "sunt interzise restricţiile cantitative la export." Aşadar, respectivele prevederi europene nu conţin referiri la liberalizarea preţurilor, lucru confirmat şi de reprezentanţii Comisiei Europene din D.G. Energy.

La dezbateri au participat toţi factorii interesaţi, respectiv operatorii economici structuri asociative, autorităţi publice cu atribuţii în domeniu, inclusiv cu reprezentanţi de la Bucureşti şi Bruxelles ai D.G. Energy din cadrul Comisiei Uniunii Europene.

Detaliat, modificările şi completările aduse OUG 64/2016 în urma dezbaterilor din Comisia pentru industrii şi servicii sunt următoarele:

1. Crearea cadrului legislativ pentru tranzacţionarea transparentă, nediscriminatorie şi în regim concurenţial a gazelor naturale:

- obligativitatea tranzacţionării pe platforma de tranzacţionare angro a întregii cantităţi de gaze naturale produse, importate şi exportate, în mod transparent şi nediscriminatoriu;

- operatorul pieţei angro de gaze naturale va fi reprezentat de OPCOM S.A., la fel ca şi la piaţa de energie electrică, venind în întâmpinarea strategiei energetice a Uniunii Europene de realizare a unei pieţe unice a energiei în linie cu rezoluţia "Către o Uniune Energetică Europeană" adoptată de Parlamentul European în decembrie 2015.

Potrivit Comisiei, scopul este de a creşte lichiditatea pieţei concurenţiale angro prin centralizarea activităţilor de tranzacţionare. Aceaste măsuri sunt identice cu cele instituite în Austria, începând cu ianuarie 2013, când prin Legea gazelor s-a stabilit crearea unui singur PVT national şi administrarea tranzacţiilor în PVT prin operatorul unic Central European Gas Hub (CEGH). Situaţii identice, privind operatorul unic pentru bursă, se pot întâlni în Germania, Marea Britanie, Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Olanda, Polonia, Ungaria, etc.

OPCOM S.A. dispune deja de o infrastructură dezvoltată la standarde europene şi internaţionale pentru susţinerea tranzacţiilor cu gaze naturale, iar activitatea sa se supune în integralitate reglementărilor emise şi aprobate de către ANRE şi documentelor operaţionale avizate de către ANRE, se arată în comunicat.

Deputaţii menţionează că s-au creat condiţiile legale pentru tranzacţionarea gazelor naturale prin contracte bilaterale pe termen lung, ale căror condiţii de vânzare vor fi stabilite de către vânzător, permiţând astfel accesul oricărui cumpărător din România sau orice alt stat membru al Uniunii Europene.

De asemenea, s-au creat condiţiile de acces nediscriminatoriu la Reţeaua de Transport de gaze naturale inclusiv pentru noua conductă BRUA, pentru toţi operatorii economici din România şi din orice alt stat membru al Uniunii Europene. Au mai fost stabilite criterii minimale pentru acreditarea operatorilor pentru piaţa cu amănuntul fără a limita numărul acestora, criterii care ţin, în principal, de transparenţă şi securitatea informaţiilor. Totodată, au fost luate măsuri pentru transparentizarea pieţei, prin obligativitatea ca toate preţurile şi cantităţile stabilite în urma tranzacţiilor efectuate pe toate pieţele centralizate de gaze naturale, precum şi toate preţurile şi cantităţile din contractele de pe piaţa reglementată, contractele de export, contractele de import, contractele intragrup, preţurile de transfer şi cantităţile aferente să fie publice, în forme agregate şi să nu afecteze interesele comerciale ale operatorilor.

2. Implementarea sistemul intrare-ieşire cu utilizarea punctului virtual de tranzacţionare şi realizarea echilibrării pentru fiecare zi gazieră în PVT - în conformitate cu recomandările UE -, România fiind ultima ţară din UE care nu a implementat încă acest sistem care aduce transparenţă şi fluiditate în sistem;

3. Corectarea unor erori existente în prezent, cum ar fi:

- scoaterea redevenţei de concesiune a distribuţiei din preţul de distribuţie, aceasta fiind un element competitiv negociat cu autorităţile contractante şi nu o taxă deductibilă;

- limitarea costurilor justificate pentru operatorii de transport şi distribuţie, strict legat la activitatea de bază şi a profitului care nu poate depăşi 10%;

- simplificarea procedurilor şi scurtarea timpului de obţinere a avizelor prin transferarea de la Ministrerul Energiei a dreptului de acordare a concesiunilor de distribuţie şi transport la Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT);

- pentru racordarea la reţeaua de gaze naturale a localităţilor şi caselor izolate s-a introdus obligarea concesionarilor de distribuţie să extindă reţelele conform necesităţilor din planurile de dezvoltare ale UAT-urilor.

"Toate aceste măsuri propuse de Comisia pentru industrii şi servicii pentru modificarea OUG 64/2016 sunt esenţiale pentru realizarea, în România, a unui hub regional de gaze naturale", argumentează Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor.

(S.A.)

------------

Bursa Română de Mărfuri (BRM) îşi exprimă consternarea în legătură cu decizia Comisiei de Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor care în şedinţa sa din dată de 16.05.2017, la propunerea domnului deputat Iulian Iancu (preşedintele în exerciţiu al Comisiei), a adoptat un amendament la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, amendament prin care, practic, naţionalizează serviciile oferite de BRM, într-un profund dispreţ faţă de legislaţia europeană şi naţională pe baza căreia compania a fost licenţiată, se arată într-un comunicat al BRM.

Recent, Gabriel Purice, preşedintele BRM, a atras atenţia, într-un interviu pentru ziarul BURSA, cu privire la amendamentele propuse la legea de aprobare a OUG 64/2016, privind liberalizarea pieţei gazelor, care completează Legea energiei 123/2012. În amendamentele depuse de PSD şi dezbătute în Comisia pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, se arată că pentru administrarea pieţelor centralizate angro "se acordă o singură licenţă pentru operatorul pieţelor centralizate angro de gaze naturale şi una pentru operatorul pieţei de echilibrare".

În prezent, au licenţe două entităţi: Bursa Română de Mărfuri, societate privată, şi OPCOM, filială a Transelectrica, unde statul are un pachet de 58,68%.

BRM susţine că un amendament care instituie, în fapt, naţionalizarea tranzacţionării gazelot a fost adoptat de Comisia de Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor, la presiunea preşedintelui său, fără că subiectul să se afle pe ordinea de zi a şedinţei din 16 mai şiîmpotriva opiniilor negative primite de la Guvern, ANRE, Consiliul Concurenţei şi instituţiilor europene.

"BRM îşi exprimă profundă dezaprobare a modului în care Preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor tratează capitalul privat românesc care derulează o activitate legală, pentru dezvoltarea căreia a investit până în prezent mai multe milioane de lei, activitate ce este apreciată de către participanţii la piaţă", au mai transmis reprezentanţii BRM, adăugând: "Aceştia au tranzacţionat, în condiţii de transperanta, nediscriminare şi integritate, un volum de peste 40 TWh în ultimii doi ani, iar la nivelul lunii aprilie atingând un procent de peste 30% din consumul naţional.

BRM face un apel public la Preşedintele Camerei Deputaţilor dl. Liviu Dragnea pentru implicarea domniei sale în rezolvarea acestei situaţii şi respingerea acestei tentative de naţionalizare care aruncă România în perioada comunistă. Totodată, BRM informează participanţii la piaţă că va lua toate măsurile legale care se impun pentru a-şi apăra drepturile ce îi revin conform legislaţiei naţionale şi europene în vigoare şi va continua să acţioneze pentru realizarea obiectivului ţării noastre de a deveni un hub regional de gaz natural".

Subiectul a fost dezbătut, ieri,în cadrul unei dezbateri organizate de grupul USR din Senat. Instituirea unui monopol privind activitatea pieţelor centralizate, respectiv menţinerea unei singure pieţe centralizate pentru tranzacţionarea gazelor naturale, este nejustificată, a declarat Daniel Apostol, secretarul general al Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA), referindu-se la faptul că Parlamentul intenţionează să instituie un monopol de stat pe tranzacţionarea gazelor naturale, la fel cu cel existent pe piaţa energiei electrice, prin aprobarea OUG 64/2016 privind liberalizarea pieţei gazelor, care completează Legea energiei 123/2012.