DUPĂ EXEMPLUL GRECIEI, Investitorii se tem că mai multe state europene şi-au ascuns datoriile

Temerile legate de faptul că Grecia şi alte state cu probleme financiare din Europa nu-şi vor putea onora datoriile îi determină pe investitori să creadă că mai sunt economii pe continent care au utilizat tranzacţii financiare complexe, uneori secrete, prin care au ascuns adevărata mărime a datoriilor şi deficitelor lor, informează Wall Street Journal (WSJ).

Potrivit cotidianului american, statele din zona euro au o istorie bogată în ceea ce priveşte "manevrele exotice" efectuate pentru îndeplinirea condiţiilor necesare includerii în uniunea monetară, precum limitarea datoriilor la 60% din Produsul Intern Brut (PIB) sau un deficit bugetar anual sub 3% din PIB. În pofida criticilor, liderii europeni au catalogat multe dintre aceste practici ca acceptabile, atât timp cât ele au avut ca scop constituirea zonei euro.

WSJ arată că, de-a lungul timpului, unele guverne din regiune au vândut active de stat sau au transformat datorii în titluri de valoare securizate, ca să îndeplinească condiţiile necesare intrării în uniunea monetară, respectiv să întărească încrederea în euro.

În cazul Greciei, autorităţile elene au raportat biroului de statistică al Uniunii Europene - Eurostat, că o mare parte din cheltuielile militare sunt confidenţiale şi, de aceea, excluse din calculul deficitului. În 2000, Grecia a anunţat că a cheltuit 828 milioane de euro pentru apărare, însă ulterior a arătat că suma s-a situat în realitate la 3,17 miliarde de euro. De altfel, autorităţile de la Atena au admis că au raportat cheltuieli militare mai mici cu 8,7 miliarde de euro între anii 1997 şi 2003.

Portugalia, în schimb, a clasificat drept achiziţii de acţiuni subvenţiile acordate metroului din Lisabona şi altor companii de stat. După aflarea adevărului, în 2002, Eurostat a obligat Portugalia să recalculeze datele raportate. Ţara şi-a revizuit deficitul pentru 2001 de la 2,76 miliarde de euro, sau 2,2% din PIB, la 5,09 miliarde de euro, echivalentul a 4,1% din PIB.

La rândul său, Franţa a recurs, în 1997, la afaceri cu "France Telecom", companie în curs de privatizare, prin care operatorul de telefonie a plătit guvernului peste 5 miliarde de euro. În schimb, Franţa a acceptat să-şi asume obligaţiile de plată a pensiilor pentru angajaţii "France Telecom". Fondurile primite de la companie au ajutat statul să aducă deficitul la 40 de miliarde de euro, respectiv 3% din PIB.

Chiar şi Germania, cea mai mare economie europeană, a încercat, în 1997, să reevalueze rezervele de aur, însă executivul a renunţat la plan din cauza opoziţiei băncii centrale.

"Ţările caută tot felul de lucruri care le ajută să-şi reducă deficitele bugetare", a declarat, pentru WSJ, James D. Savage, profesor la Universitatea din Virginia. Domnia sa a adăugat: "Problema Eurostat este creşterea gamei de noi instrumente financiare şi tehnici. Statele membre vor încerca să profite de această situaţie".

Conform WSJ, în ultimele săptămâni, atenţia investitorilor a fost atrasă de politica mai multor guverne de a recurge la tranzacţii de swap valutar. Prin astfel de înţelegeri, ţările pot face împrumuturi în monedă străină, folosind un produs derivat pentru acoperea riscurilor fluctuaţiilor valutare. Instrumentele pot fi folosite, însă, pentru a semnaliza artificial fluxuri de lichidităţi, luate în considerare la calcularea datoriei şi deficitului.

Guvernele din zona euro nu sunt obligate să publice natura precisă a tranzacţiilor cu produse derivate în care sunt angajate, ceea ce face imposibil pentru investitori să observe posibilele riscuri asociate cu aceste acorduri. Eurostat a permis utilizarea acestor tranzacţii pentru ajustarea datelor privind datoriile până în 2008.

Banca americană "Goldman Sachs" a intermediat 12 afaceri de tip swap pentru Grecia între 1998 şi 2001, potrivit unor surse apropiate situaţiei, citate de WSJ. În tranzacţii similare pentru Atena a fost implicată şi "Credit Suisse", în aceaşi perioadă.

"Deutsche Bank" a executat pentru Portugalia tranzacţii de swap valutar între 1998 şi 2003, mai indică WSJ.