Ţara noastră nu are spaţiu fiscal, apreciază Ella Kalai, economist-şef la Alpha Bank, precizând că deficitul bugetului general consolidat este la limita acceptată de Pactul de Stabilitate şi Creştere de 3 ani, incluzând 2018. Conform Programului de convergenţă 2018-2021, s-ar putea să se creeze spaţiu fiscal în perioada 2020-2021, a menţionat specialistul, în cadrul unei prezentări pe care a făcut-o, în week-end, la o conferinţă de profil.
În ceea ce priveşte pericolul formării unei noi bule imobiliare, domnia sa a menţionat: "Preţul proprietăţilor rezidenţiale în 2017 a fost cu 16% mai scăzut decât în 2009, după 3 ani de creştere - în 2015 cu 3,6%, în 2016 cu 6,4% şi în 2017 cu 6%. Totuşi, banca centrală are în vizor evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale, care este considerat un risc sistemic redus din mai 2017. (...)
Deşi creditul de locuinţe a avansat după 2009, creditul de locuinţe ca procent din PIB de aproape 8% situează România pe ultimul loc din UE".
Cauza ultimă a crizelor este acumularea de datorie (privată sau publică), apreciată ca nesustenabilă şi care necesită ajustări atât la nivelul creditorilor, cât şi la nivelul debitorilor (state, gospodării ale populaţiei, companii), atrage atenţia economistul, explicând: "Datoria publică redusă şi spatiul fis-cal disponibil poate pune la adăpost o ţară faţă de crizele izbucnite în exteriorul lor (creşterea toleranţei la şocuri). Formarea bulelor în sectorul imobiliar trebuie împiedicată, pentru că, dacă ajung să se formeze, atunci când se sparg au efecte devastatoare".
Datoria publică a ţării noastre ca pondere în PIB a crescut, comparativ cu 2008, dar a rămas sub cerinţa de 60% din Pactul de Stabilitate şi Creştere, a mai spus domnia sa, adăugând că 2017 a fost al treilea an consecutiv de scădere, de la maximumul de 39,1% atins în 2014.