Erste Group Bank consideră că în prezent nu există "necesitatea şi nici dorinţa pentru o continuare a Iniţiativei de la Viena", angajament asumat în 2009 împreună cu alte bănci pentru menţinerea finanţării subsidiarelor din România şi alte ţări din Europa de Est, întrucât condiţile s-au îmbunătăţit.
"Necesarul de finanţare a devenit mult, mult mai mic, deoarece deficitele de cont curent au scăzut, sau balanţa a devenit pozitivă", a declarat, vineri, directorul financiar al grupului austriac, Manfred Wimmer, transmite Bloomberg, potrivit Mediafax.
El a adăugat că la finanţare contribuie investiţiile străine directe şi remiterile.
"Toată lumea este de acord că în acest moment nu există necesitatea şi nici dorinţa pentru o continuare a Iniţiativei de la Viena", a spus Wimmer.
Băncile occidentale s-au angajat (în 2009 - n.r.) să continue finanţarea subsidiarelor est-europene, din ţări precum România şi Ungaria, într-o perioadă în care deficitele de cont curent erau mai mari decât în prezent, iar opţiunile de finanţare erau mai puţine, a explicat Wimmer.
Angajamentul băncilor, coordonat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), a avut un rol esenţial pentru evitarea colapsului economic în Europa de Est, în 2008 şi 2009.
Iniţiativa, în cadrul căreia continuă să se întâlnească reprezentanţi ai instituţiilor de credit, băncilor centrale şi ai FMI şi BERD, are încă un rol în promovarea pieţelor locale de capital, a precizat Wimmer.
În cazul României, grupurile mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin au semnat, în urmă cu doi ani, la Viena, scrisori bilaterale de angajament pentru menţinerea expunerii pe piaţa românească la nivelul din martie 2009 şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor la peste 10%.
Acordurile au fost semnate de Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit, care deţin 70% din piaţa din România.