ESTIMĂRI COLDWELL BANKER RICHARD ELLIS: "Comercianţii cu amănuntul din ţara noastră au pierdut 600 milioane euro, între 18 martie şi 15 mai"

Închiderea centrelor comerciale şi a mall-urilor din cauza pandemiei COVID-19 a avut un puternic impact negativ asupra comerţului cu amănuntul din ţara noastră, iar pierderile ating 600 milioane de euro, în perioada cuprinsă între 18 martie şi 15 mai, conform estimărilor Coldwell Banker Richard Ellis (CBRE), se arată într-un raport al Mazars România.

"Înainte ca ţara noastră să se confrunte cu pandemia din 2020, comercianţii de alimente aveau profituri şi un număr constant de clienţi. Cei cu produse non-alimentare beneficiau de creşteri exponenţiale ale profitului, în special în cazul mall-urilor, care erau pline de sute de oameni în fiecare zi. Cifra de afaceri din vânzările en-gross a crescut cu 12,6% în primele două luni din 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019", potrivit Mazars România.

Specialiştii KeysFin estimează că pragul de 112 miliarde lei a fost depăşit în 2019, astfel încât rata de creştere va ajunge la cel puţin 125 miliarde lei în 2020, luând în considerare sentimentul de panică de care au fost cuprinşi cumpărătorii şi teama de dispariţie a anumitor produse, care a lăsat goale rafturile multor magazine.

Cu toate acestea, cererea în creştere de produse a condus iniţial la o creştere a preţurilor, se arată în comunicat, iar conform unei analize a Consiliului Concurenţei, având la bază datele din Monitorul Preţurilor, produsele alimentare au fost mai scumpe în luna martie a acestui an.

"Comercianţii din România au pierdut sute de milioane de euro, ca urmare a Ordonanţei Militare nr. 2 din 21 martie 2020, care a impus închiderea mall-urilor. Acest lucru a afectat planurile de expansiune ale dezvoltatorilor de centre comerciale, pe măsură ce criza din sănătate a devenit una economică, având în vedere că în 2020 este aşteptată o scădere economică de 6% în România, comparativ cu estimarea de creştere de 3,5% din luna ianuarie", men­ţionează Mazars.

Conform Departamentului de Consultantă şi Tranzacţii al CBRE, în perioada 18 martie - 15 mai, aproximativ 8.800 de magazine au fost închise, circa 50.000 din personalul acestora au fost trimişi în şomaj tehnic, iar pierderile sunt estimate la aproximativ 600 milioane de euro.

Ella Chilea, Partner, Audit & Assurance, Mazars România, a declarat: "Pandemia va evidenţia provocările cu care se confruntă comerţul cu amănuntul, mai ales atunci când vorbim de nevoia de a oferi o experienţă online simplă şi satisfăcătoare şi de o concentrare asupra interacţiunii directe cu clientul, în locul vânzării în marile centre comerciale. Tendinţa prezentă deja de un deceniu a oamenilor care aleg să cumpere din magazinele de proximitate decât să se aventureze în mall-urile şi hipermarketurile din oraş este acum o decizie forţată pentru a se proteja. Comportamentul consumatorului s-a modificat foarte mult în ultimii ani şi este într-o continuă transformare: de la distanţarea socială la excelenţa în experienţa online, capacitatea de inovaţie frugală a îmbunătăţit considerabil această industrie."

În timp ce comercianţii de produse non-alimentare se confruntă cu închiderea magazinelor şi pierderi masive de venituri, la celălalt capăt al sectorului, hipermarketurile şi supermarketurile au beneficiat de panica generată de cumpărători pentru a se stabiliza, a-şi menţine lanţurile de aprovizionare sau a dezvolta unele noi, prin canale precum comerţul online sau livrările la domiciliu, menţionează sursa citată.

Spre deosebire de comercianţii de produse non-alimentare, care aveau mai multă experienţă în vânzările online, lanţurile de supermarketuri şi hipermarketuri descoperă acum comerţul online, iar criza le-a accelerat planurile de digitalizare, sunt de părere cei de la Mazars.

"Unele dintre schimbările pe care le vedem astăzi vor deveni permanente, iar altele vor influenţa definitiv comerţul de produse alimentare, precum: vânzarea online, livrările la domiciliu, tranziţia către tehnologia contactless atunci când vorbim de plăţi, dezinfectarea produselor sau extinderea reţelelor de furnizori", se arată în raport.

Comerţul online din ţara noastră a înregistrat o creştere cu 30% a vânzărilor încă din prima săptamâna a lunii martie, potrivit Mazars.

Conform estimărilor ARMO (Asociaţia Română a Magazinelor Online), sectorul e-commerce a depăşit pragul de 4,3 miliarde euro la sfârşitul lui 2019, cu 20-22% mai mult decât în 2018.

"Estimările iniţiale pentru 2020 au arătat că valoarea cumpărăturilor online a depăşit 5 miliarde euro, dar în situaţia actuală este foarte probabil ca această valoare să fie chiar mai mare. Dacă suntem deja obişnuiţi cu achiziţia de electronice şi electrocasnice online, vom vedea creşteri şi în alte zone, ca de exemplu la produsele de larg consum şi chiar alimente", se menţionează în raport.

Conform Eurostat, numai 23% din populaţia României a cumpărat online în 2019, ceea ce ne plasează pe penultimul loc în Uniunea Europeană.

Din perspectivă fiscală, evoluţia pandemiei a determinat guvernele din întreaga lume să adopte într-un termen foarte scurt măsuri pentru a veni în sprijinul mediului de afaceri, arată Mazars.

Comisia Europeană consideră că pandemia de COVID-19 este "un eveniment neobişnuit aflat în afara controlului guvernamental", în timp ce OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) a propus guvernelor şi administraţiilor fiscale măsuri care să atenueze din impactul negativ generat de pandemie: amânarea termenelor de depunere a declaraţiilor şi a obligaţiilor fiscale, suspendarea penalităţilor/dobânzilor de întârziere, suspendarea controalelor fiscale sau a măsurilor de executare silită, accelerarea rambursărilor de TVA.

Bianca Vlad, Partener, Tax Advisory, Mazars România, a menţionat: "Măsurile luate de autorităţile din România sunt similare celor implementate de alte state afectate de COVID-19, iar unele dintre acestea ajută industria de retail, în special comercianţii cu amănuntul ai produselor non-alimentare. Putem menţiona aici indemnizaţia de şomaj tehnic, posibilitatea amânării plăţii obligaţiilor fiscale, având în vedere închiderea magazinelor cu produse non-alimentare. Companiile mici şi mijlocii din sectorul non-alimentar pot, de asemenea, beneficia de pe urma amânării plăţii taxelor de închiriere şi a utilităţilor aferente, cu condiţia obţinerii unui certificat de situaţie de urgenţă."

În opinia sa, acum este momentul ca societăţile comerciale să analizeze activităţile desfăşurate pentru a identifica posibilele optimizări de costuri, o metodă fiind aceea a evaluării pierderilor de stocuri.

"Trebuie menţionat faptul că o nouă iniţiativă legislativă privind comerţul cu alimente a intrat recent în vigoare, conform căreia un nou acord se va încheia între producători şi comercianţi în următoarele şase luni. Astfel de acorduri ar trebui să reflecte noile prevederi privind numărul redus de servicii pe care comercianţii le pot oferi sau noile termene de plată etc.", a adăugat Bianca Vlad.

În plus, este de aşteptat ca o nouă Directivă TVA să intre în vigoare la nivelul UE, ce va reglementa regimul de TVA al comercianţilor online (directivă ce a fost redactată în continuarea unui studiu la nivelul UE din 2015, conform căruia valoarea fraudelor cu TVA din UE a atins 1,5 miliare euro, dintre care 1 miliard a provenit din tranzacţiile B2C).

În timp ce guvernele din întreaga lume oferă soluţii de sprijinire a comunităţii de afaceri şi a economiei pe scară largă în această perioadă, legislaţia fiscală internă şi principiile OCDE continuă să fie aplicate, subliniază Mazars.

COVID-19 creează circumstanţe dificile pentru comercianţii cu amănuntul, însă nu trebuie să le schimbe în mod radical planurile actuale, ci să îşi restructureze afacerile sau să creeze noi modele de business.

"Pentru a creşte fidelitatea clienţilor şi vânzările în viitorul apropiat, brandurile trebuie să rămână în contact permanent cu clienţii, asigurându-i pe aceştia că vor rămâne prezente pe piaţă, atunci când cumpărăturile vor reveni la normal", arată Mazars.