Evoluţii mixte de-a lungul curbei randamentelor, în ultima săptămână

Piaţa titlurilor de stat din România a încorporat climatul macro-financiar internaţional şi factorii interni în ultima săptămână, iar rata de dobândă la obligaţiunile suverane ale României pe scadenţa 10 ani a scăzut marginal, evoluţie în convergenţă cu cele din SUA şi Germania, arată Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania. 

Rădulescu notează: "Semnalele de redinamizare din economia reală, perspectivele de politică monetară şi climatul din pieţele financiare internaţionale au condus la evoluţii mixte ale ratelor de dobândă pe piaţa titlurilor de stat în această săptămână: creştere pe scadenţele 6-12 luni, stagnare pe scadenţa 3 ani şi scădere uşoară în rest - pe scadenţa 10 ani cu 0,2% la 4,035%, diminuare cu 8,5% de la începutul anului. Spread-ul de dobândă s-a ajustat cu 10% la 1,08 puncte procentuale, cel mai redus nivel de la începutul lunii martie".

În săptămana de dinainte, curba randamentelor s-a deplasat în sus, creşterea ratelor de dobândă fiind mai pronunţată pe scadenţele medii-lungi - titlurile suverane pe 10 ani ale Ministerului de Finanţe, barometrul pentru costul de finanţare în economie, au înregistrat o creştere cu 10 puncte de bază, la 4,06% în săptămâna încheiată pe 10 iulie, cel mai ridicat nivel din data de 4 iunie încoace.

Totodată, analiştii BT Asset Management arată în raportul săptămânal că pe piaţa secundară "curba randamentelor pentru obligaţiunile suverane în RON a rămas neschimbată, nivelul cotaţiei pentru scadenţa de 10 ani s-a stabilizat aproape de nivelul de 4% vs. 3,8% minimul pre-Covid".

"Similar, obligaţiunile suverane denominate în euro s-au păstrat la acelaşi nivel, scadenţa de 10 ani este cotată la 2,2% vs. 0,9% minimul pre-Covid", notează analiştii BTAM.

Pe termen scurt, potrivit analiştilor, în piaţa titlurilor de stat domină incertitudinea şi riscurile privind execuţia bugetară, dar şi influenţa de an electoral - majorarea cu 40% a pensiilor din septembrie şi dublarea alocaţiilor, care a primit săptămâna trecută undă verde de la Curtea Constituţională.

În primele două săptămâni din iunie rata de dobândă la 10 ani a continuat declinul mai pronunţat început în finalul lui martie, coborând în data de 10 iunie la 3,710% pe fondul deciziei Băncii Naţionale (BNR) de tăiere a dobânzii de referinţă de la 2,00% la 1,75%. Rata de dobândă la 10 ani a explodat în data de 19 martie, vârful tensiunilor financiare provocate de Covid-19, la peste 6%.

La data de 15 iulie, achiziţiile băncii centrale de titluri de stat în lei din piaţa secundară au ajuns la un stoc de 4,4 miliarde de lei după ce în finalul lui iunie se ridicau la 4,03 miliarde de lei, ceea ce arată un ritm de achiziţie curent stabil, de aproximativ 200 milioane de lei/săptămână.

Deficitul de lichiditate din piaţa monetară s-a redus comparativ cu lunile aprilie şi mai însă a rămas semnificativ în perioada 15 iunie - 15 iulie, astfel că Banca Naţională a României a continuat să injecteze lichiditate băncilor prin operaţiuni repo efectuate pe baze bilaterale, media zilnică în perioada 15 iunie - 15 iulie fiind de circa 3,7 miliarde lei vs. 7 miliarde lei cu o lună în urmă. Operaţiunile BNR, inclusiv achiziţiile de titluri de stat, furnizează lichiditate băncilor pentru finanţarea economiei şi deficitului bugetar.

"În luna iunie, emisiunile de titluri de stat au consemnat al doilea vârf istoric ca valoare brută, şi un maxim absolut ca valoare netă. Randamentele medii acceptate în cadrul licitaţiilor au continuat să coboare, mai accentuat în cazul titlurilor pe termen mai lung, inclusiv în condiţiile unei uşoare corecţii descendente a marjei de risc. (...) Evoluţiile în planul sănătăţii publice continuă să genereze incertitudini fără precedent şi riscuri majore la adresa perspectivei activităţii economice şi a funcţionării pieţelor financiare, cu impact asupra stabilităţii macroeconomice şi stabilităţii financiare. Prin urmare, BNR va monitoriza mai departe toate evoluţiile relevante şi va actualiza evaluările, continuând totodată să acţioneze în direcţia furnizării lichidităţii necesare sistemului bancar (fără a afecta stabilitatea relativă a cursului de schimb al leului), în condiţiile unei reduceri graduale şi sustenabile a ratelor de dobândă; măsurile vor fi atent calibrate astfel încât să nu descurajeze economisirea internă, care reprezintă principala sursă de finanţare a economiei reale şi a sectorului bu­getar.", afirmă guvernatorul BNR Mugur Isărescu într-o declaraţie de presă.

"În România comenzile noi în industria prelucrătoare au scăzut pentru a treia lună la rând în mai (dar cu un ritm anual în atenuare), perioadă în care industria s-a redinamizat (creştere cu 15,1% lună/lună). Totodată, deficitul de cont curent s-a ajustat pentru a patra lună consecutiv în mai, perioadă în care investiţiile străine directe au revenit pe creştere. De asemenea, construcţiile au accelerat de la 11,4% an/an în aprilie la 11,7% an/an în mai şi au consemnat un avans de 22,3% an/an în primele cinci luni din 2020. Nu în ultimul rând, într-o declaraţie de presă Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) a semnalat perspectiva continuării abordării acomodative a politicii monetare, prin ajustarea graduală şi sustenabilă a ratelor de dobândă, în cadrul unui proces care să nu descurajeze economisirea internă", mai sintetizează Andrei Rădulescu.

Săptămâna trecută, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 345 milioane de lei prin titluri scadente în noiembrie 2024 şi cu 575 milioane de lei prin obligaţiuni cu scadenţa iulie 2025, sub nivelul planificat şi mai puţin faţă de săptămânile anterioare, la costuri medii anuale în creştere faţă de licitaţiile anterioare de 3,75%, respectiv 3,79%, iar raportul cerere/ofertă a fost de 1,5x. Totodată, săptămâna aceasta Ministerul de Finanţe a programat două licitaţii cu titluri scadente în ianuarie 2028 în volum de 575 milioane de lei şi octombrie 2034 în volum de 230 milioane de lei.