English
În primele nouă luni din acest an datoria globală a crescut cu peste 15 trilioane de dolari faţă de sfârşitul anului trecut, până la circa 273 de trilioane de dolari, în timp ce economia globală a înregistrat o contracţie de peste 5 trilioane de dolari, ajungând la 75 de trilioane de dolari, conform ultimului raport Global Debt Monitor de la Institute of International Finance (IIF) (vezi graficul 1).
Ultima perioadă de relativă plafonare a valorii nominale a PIB-ului global s-a manifestat încă din 2018, pe fondul unei creşterii accelerate a datoriilor, ceea ce ridică un mare semn de întrebare privind eficienţa stimulării economice prin creşterea creditării.
În aceste condiţii, datoria globală a ajuns la aproape 273 de trilioane de dolari în T3 2020, ceea ce reprezintă circa 363% din PIB-ul global, după cum arată analiştii de la IIF în raportul cu titlul "Attack of the Debt Tsunami".
Creşterea cu 40,7 puncte procentuale a datoriei globale raportate la PIB faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut a fost determinată, în principal, de avansul cu 16,1 puncte procentuale a datoriilor guvernamentale, până la 104,8% din PIB-ul global, şi de creştere cu 11,1 puncte procentuale a datoriilor companiilor nefinanciare, până la 103% din PIB.
Prognoza analiştilor de la IIF pentru sfârşitul acestui an arată o creştere a datoriei globale până la 277 de trilioane de dolari, corespunzătoare unei ponderi de 365% din PIB-ul global.
Datoriile cumulate ale economiilor dezvoltate au crescut până la 196,3 trilioane de dolari în T3 2020, cu 14,4 trilioane faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce datoriile economiilor emergente au ajuns la 76,4 trilioane de dolari, cu 5,55 trilioane peste nivelul din T3 2019 (vezi graficul 2).
Raportate la PIB, datoriile cumulate din economiile dezvoltate au crescut cu 48,6 puncte procentuale în aceeaşi perioadă, până la 432%, iar datoriile cumulate din economiile emergente au crescut cu 27,5 puncte procentuale, până la 248,4%.
Creşterea datoriilor din economiile emergente a fost determinată exclusiv de avansul creditelor acordate companiilor nefinanciare din China, a căror valoare nominală a depăşit 23 de trilioane de dolari în T3 2020, pe fondul unei creşteri anuale de 13,4%. Datoriile guvernamentale din China au crescut cu o rată anuală de 22,2%, până la 8,8 trilioane de dolari, iar datoriile gospodăriilor au crescut cu o rată anuală de 12,7%, până la 8,35 trilioane de dolari (vezi graficul 3).
O ştire recentă de la Bloomberg arată că piaţa creditelor corporate din China, în special segmentul obligaţiunilor, este marcată de o aversiune tot mai mare faţă de risc, reflectată şi de creşterea semnificativă a costurilor de finanţare, pe fondul creşterii numărului firmelor mari intrate în incapacitate de plată.
Tensiunile s-au accentuat inclusiv pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale, ale căror preţuri au înregistrat în noiembrie 2020 a şaptea lună consecutivă de scădere, în condiţiile incertitudinilor legate de evoluţia politicii monetare.
Dacă sunt excluse datoriile Chinei, datoriile cumulate ale economiilor emergente au scăzut până la 29,3 trilioane de dolari în T3 2020, de la 31 de trilioane în T4 2019, dinamica fiind influenţată în cea mai mare parte de deprecierea monedelor naţionale faţă de dolarul american.
Estimările economiştilor de la IIF arată că datoria cumulată a economiei Statelor Unite va creşte cu circa 9 trilioane de dolari în 2020 faţă de anul precedent, până la circa 80 de trilioane de dolari.
Datoria din zona euro a depăşit în T3 2020 pragul de 53 de trilioane de dolari, după o creştere de 2,7 trilioane faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, pe fondul unei creşteri cu 1,62 trilioane de dolari a datoriilor guvernamentale.
La nivel sectorial global, cea mai mare creştere anuală, de 8,4 trilioane de dolari, s-a înregistrat pentru datoriile guvernamentale, care au ajuns la un sold de 77,6 trilioane de dolari (104,8% din PIB), în timp ce datoriile companiilor nefinanciare au crescut cu 6 trilioane de dolari, până la 79,6 trilioane (103% din PIB).
Datoriile gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 2,1 trilioane de dolari faţă de T3 2019, până la 49,2 trilioane (65,3% din PIB), iar datoriile sectorului financiar au crescut cu 3,5 trilioane, până la 66,3 trilioane, respectiv 90,2% din PIB-ul global.
Cel mai ridicat grad de îndatorare al gospodăriilor s-a înregistrat în Elveţia (135,7% din PIB), Canada (118,4%), Danemarca (117%), Australia (115,1%), Norvegia (110,9%) şi Noua Zeelandă (103,7%).
Cele mai mari creşteri din acest an ale datoriilor companiilor nefinanciare s-au înregistrat în Canada, Japonia şi SUA. La nivelul economiilor emergente, cele mai mari creşteri din acest sector s-au înregistrat în Liban, China, Malaezia şi Turcia.
Raportul de la IIF caracterizează creşterea datoriilor companiilor nefinanciare din China, de la 150% din PIB în T3 2019, până la circa 165% din PIB în T3 2020, drept "uimitoare".
Dintre ţările incluse în analiza de la IIF doar Irlanda a înregistrat o scădere a ponderii datoriei totale în PIB, în condiţiile în care declinul datoriilor cumulate ale gospodăriilor şi companiilor nefinanciare a compensat avansul datoriei guvernamentalelor.
Un aspect deosebit de îngrijorător subliniat de analiştii de la IIF îl reprezintă creşterea poverii datoriilor pentru economiile emergente, în ciuda scăderii costurilor de finanţare, deoarece se înregistrează un declin accelerat al veniturilor. Fenomenul este prezent atât la nivelul datoriilor guvernamentale, cât şi la nivelul datoriilor companiilor nefinanciare.
Conform estimărilor de la IIF, până la sfârşitul anului 2021 vor ajunge la scadenţă datorii ale economiilor emergente cu o valoare nominală de circa 7 trilioane de dolari, iar necesarul de refinanţare pentru creditele acordate în dolari americani este de circa 15% din această sumă.
Analiza din raportul Global Debt Monitor mai arată că în ultimii patru ani s-a înregistrat o creştere record a datoriilor la nivel global, de circa 52 de trilioane de dolari, din care 15 trilioane doar în acest an. În perioada precedentă de patru ani, creşterea cumulată a fost de circa 6 trilioane de dolari.
Astfel s-a ajuns în situaţia în care "există o incertitudine semnificativă cu privire la modul în care poate fi redus gradul de îndatorare fără apariţia unor efecte negative pentru activitatea economică viitoare".
Nu, nu există nicio incertitudine: reducerea gradului de îndatorare ar trebui să se facă pe baza accelerării activităţii economice, în condiţiile unei creşteri a productivităţii, care nu este posibilă pe fondul adoptării unor măsuri cu un grad tot mai ridicat de iresponsabilitate, atât la nivelul politicii monetare cât şi la nivelul politici fiscale, care au ca scop menţinerea unui status-quo nesustenabil, rezultat al creşterii explozive a creditării din ultimele două decenii.
În ultima parte a raportului, analiştii de la IIF fac un exerciţiu de imaginaţie privind situaţia din 2030, când se estimează o valoare cumulată a datoriilor globale de 360 de trilioane de dolari, cu 85 de trilioane peste nivelul actual, conform unei extrapolări pe baza ritmului mediu anual de creştere din ultimii 15 ani.
Bineînţeles că nu se poate ajunge la aşa ceva, din simplul motiv că dezechilibrele acumulate în ultimul deceniu nu vor mai putea fi "compensate" prin tipărire.
Un scenariu cu o probabilitate mult mai mare de realizare este decuplarea iminentă şi iremediabilă a datoriei globale de economia globală, care va obliga autorităţile mânate de mania grandorii să ia în considerare o altă formă a Marii Resetări, respectiv un jubileu al datoriilor care să le depăşească pe cele biblice.
Altfel este prea târziu pentru a găsi o altă scăpare din faţa valului seismic al datoriilor.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2020, 05:39)
Știre din Financial Times.
1.1. E grea citirea (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2020, 06:26)
"...conform ultimului raport Global Debt Monitor de la Institute of International Finance (IIF)".
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2020, 07:58)
Nu, tata. E greu să înțelegi ce citești. Știrea asta a apărut în FT, după care alti cititori din Romania s-au gândit că e bună scrisa așa aici.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 19.11.2020, 08:45)
Tata, problemele tale sint cu gindirea superficiala, cu reaua credinta si cu ostilitatea gratuita.
Stirea asta nu este creata de FT, ci de Institute of International Finance (IIF), care a facut un studiu si a dat publicitatii rezultatele intr-un Raport in ziua de 18 noiembrie, adica ieri, adica in aceeasi zi in care a fost scris acest articol pentru ziarul BURSA.
Pentru ziarul BURSA, termenul limita de predare a articolelor este ora 18.00.
Stirea cu acelasi subiect a aparut ieri, pe site-ul Financial Times, la orele 20.00 (repet, pe site).
Adica, pentru BURSA, articolul a fost gata mai devreme decit a aparut stirea pe site-ul Financial Times.
La aceeasi ora la care BURSA a afisat acest articol (orele 24.00), business.inquire si-a informat si el cititorii despre Raportul IIF si tot asa pedfire.com.(cu asta vreau sa te fac sa pricepi ca nu Financial Times este sursa stirii), cu mentiunea ca textul publicat de ele este comun (desi este semnat de autori diferiti), deosebit de textul din BURSA (care, de altfel, este mai complex decit al lor, dar si decit cel din Financial Times).
Deci, aseaza-te pe coada si linge-ti ranile.
Cind vei gasi un articol de Calin Rechea care sa fie de mina a doua, iti voi da banii inapoi.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2020, 08:53)
"..textul din BURSA (care, de altfel, este mai complex decit al lor, dar si decit cel din FT). " Daca crezi ca traducerile si adaptarile voastre de texte sunt asa de complexe, nu mai e mult pana si tu esti mai viteaz decat Napoleon. Imi si imaginez cum stati si vanati in fiecare zi ce a dat publicitatii IIF. si in culmea delirului vorbesti de ranile altora, rea credinta si ostilitate. Doamne fereste! Poate totusi intr-o zi o sa puteti mai mult de atat.
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de MAKE în data de 19.11.2020, 08:57)
Abandonez.
Cit timp ai net si tastatura, gindirea, bunul simt si dovezile nu te vor impiedica sa bati cimpii.
1.6. P.S. (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de MAKE în data de 19.11.2020, 08:58)
Mai ramine sa spui ca si ilustratia este copiata.
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2020, 09:33)
Traducere de unde? Ca din FT nu este.
1.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2020, 09:57)
Make, lasa-l pe pacatos, ca nu stie ce spune! Lui nu-i vine a crede ca textul din Bursa estr mai bun decat cel din FT. Omul nu citeste, nu gandeste, nu intelege.
1.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2020, 10:19)
Te lasam pe tine sa gandesti, uite ce sluj frumos de lingau produci.
1.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.9)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2020, 10:25)
Mai, dar tu nu este de ajuns ca nu gandesti, mai esti si prost pe deasupra. Fac sluj de lingau in fata lui Make? De ce as face asta, mai prostule?
1.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.10)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2020, 10:37)
Esti prea prost sa intelegi, de asta ai prea multe intrebari fara raspuns. As fi prost doar daca te-as mai baga in seama de acum incolo. hai pa!
1.12. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.11)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2020, 11:19)
Ha, ha, ha!
Ce papagal!
1.13. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.10)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2020, 20:30)
Pentru că așa ți-e firea. E meteahnă grea la români.
1.14. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.13)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2020, 20:49)
Lucrurile sunt mai simple, tu esti prost. Atat.
1.15. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.14)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2020, 19:18)
Pe tine daca te-am face prost te-am lăuda. Mă mir că știi să scrii, locul tau e pe acolo pe la regnul vegetal - regnul animal.
2. Soluția?
(mesaj trimis de Cristian în data de 19.11.2020, 08:11)
Soluția la problema datoriilor perpetue e cunoscuta - Guvernul unic mondial. Doar acesta poate anula datorii și pune un bir unic pe fiecare cetățean al planetei.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2020, 09:24)
Un guvern unic mondial condus de presedintele pe viata, mister bikini bustul gol, Sputin si cu ministerul de finante in Panamea.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Anonim în data de 19.11.2020, 15:10)
Indiferent de cat și cum câștiga banii? Caci unii ii câștiga fiind "băieți deștepți".
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2020, 15:50)
Hai mah Cristiane ca nu ai terminat skiatul.
Mai baga ceva tuica fiarta si revino-ti.
2.4. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 19.11.2020, 20:33)
...
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2020, 10:10)
Acel jubileu cade ciclic si nu este egal pentru toti.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de MAKE în data de 19.11.2020, 10:41)
Jubileul biblic (anul eliberarii) se refera la restituirea posesiunilor initiale - este vorba despre terenuri - ale familiei (tribului), in favoarea urmasilor, ele putind fi instrainate pe maximum 49 de ani (sapte ani sabatici = 7X7).
Interdictia instrainarii definitive este consecinta a faptului ca proprietatea asupra terenurilor apartine lui Dumnezeu; Eretz Israel - Tara Fagaduita - nu le-a fost data iudeilor in proprietate, ci in folosinta, doar.
Jubileul include si obligatiile specifice anului sabatic (anul iertarii - iertarea de la Dumnezeu a datoriilor, eliberarea sclavilor, restituirea garantiilor, odihna pamintului).
Iertarea de la Dumnezeu este universala, nu exista inegalitate.
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2020, 15:53)
Make, pentru cei ce au citit acest comentariu si nu au curajul sa te aprecieze, o fac eu.
E greu printre cotloanele tenebroase ale creierelor neiluminate.
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 19.11.2020, 19:16)
Ma intreb de ce ar trebui curaj pentru asta, dar, ma rog..., multumesc!
3.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2020, 19:55)
Ma refer la jubileul ciclic de taiere din "creditare".
Cauta pe internet ciclul creditului si dai la grafice, exista ciclu de crestere ce atinge un maxim plafon si cun ciclul de descrestere (chiar daca in expresie nominala valurile sunt ascendente si descendente pana la taierea zerourilor din piata ce sufera inflatie sau hiperinflatie; aceasta taiere de zerouri este o forma de mascare a altui trend de crestere creditare viitoare).
3.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.4)
(mesaj trimis de MAKE în data de 19.11.2020, 20:45)
Autorul articolului s-a referit la jubileul biblic, iar tu ai scris "Acel jubileu", prin urmare te-ai referit la ceea ce s-a referit autorul, sau daca nu, atunci te-ai exprimat impropriu.
Metafizica ciclurilor nu are drept fundament decit credinta intr-o putere regulatoare supraumana, care se manifesta ca un grafic sinusoidal; problema ciclurilor este ca devin complet neinteligibile, cind sinusoida isi schimba directia de pe orizontala, pe verticala, odata cu curba masei monetare, a carei crestere este pur subiectiva, intr-o progresie dictata de nevoi, pur si simplu.
3.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.11.2020, 13:42)
Gresit!
Calcularea "cosinusului" iti demonstreaza variatia ciclica mentinuta in parametrii de anticipatie.
Vezi ca exista autori fizicieni ce au reusit sa calucleze ciclul de intensitate al soarelui si al climei, folosind variatia "cosinusului" din fiecare soc (crestere scadere = ce vormeaza un unghi).
Asa cum miecare vietuitoare a re variatie ciclica in tensiune arteriale, batai inimi, alcalinitate, etc.... aceste variatii calculate corect pot oferii informatii clare despre: varsta, etc... trend viitor..
Nu trebuie sa "vezi" vizic o persoana ca sa spui ce varsta are, ce varsta va avea; prin analizarea unor date poti deduce (aproximativ) ce varsta are, unde se situeaza, etc...
PS si da m-am referit la acelasi jubileu biblic ciclic credit.
Jubileul biblic (in spate tot o forme de creditare avea - citeste istoria economica din biblie si incearca sa intelevi relatiile de cauzalitate expuse in context biblic).
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2020, 16:11)
i don't owe shit
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2020, 17:23)
Pe mine nu ma preocupa deloc faptul ca datoria mondiala a ajuns la 365% din pibul mondial! Din partea mea sa ajunga si la 900%! Probabil ca va veni si vremea aia,dar nu stiu daca eu si dl Rechea vom mai apuca sa vedem! Ceea ce ma preocupa pe mine este nivelul datoriei publice a tarii noastre si nivelul de trai din tara noastra! Sunt tari care sunt mult mai indatorate decat Romania si se descurca destul de bine,chiar mai bine decat noi daca ne uitam la nivelul de trai din acele tari sau la dobanzile la care sunt imprumutati de creditori! As fi apreciat foarte mult daca dl Rechea se ocupa mai mult de aceste aspecte care cred ca intereseaza publicul din Romania! Autorul articolului critica mereu consumul pe datorie si sugereaza ca trebuie sa traim doar din ceea ce producem iar atunci cand economia traverseaza perioade de criza acuta sa fie aplicate masuri de austeritate! Si eu consider ca politicienii trebuie sa fie mai responsabili si sa nu faca promisiuni populiste pe care nu le pot onora! In acelasi timp dl Rechea,atat eu cat si dv,traim cu bani imprumutati! Direct sau indirect,atat eu cat si dv,beneficiem de pe urma "banilor din nimic" care ies de la tiparnitele bancilor centrale di pe care dv îi demonizati! Asta este ipocrizie,in opinia mea! Va sfatuiesc dl Rechea sa folositi condeiul intr-un mod mai util pentru tara noastra! Ca sa se schimbe lucrurile in Romania trebuie sa vedem ce nu merge bine si cum trebuie schimbat! Aveti dreptate ca evonomia trebuie sa se dezvolte pe baze solide,dar asta nu se intampla in primul rand din cauza politicienilor! Cunoasteti foarte bine care au fost si sunt politicienii Romaniei,dar de putine ori i-ati criticat! L-ati facut sac de box pe guvernatorul BNR in loc sa stergeti pe jos,prin articolele dv,cu politicienii care comit crime premeditate impotriva cetatenilor romani! Politicienii psd,de exemplu,au guvernat tara intr-un mod criminal! Cu toate acestea,dv nu i-ati criticat aproape deloc! Din 100 de articole pe le-ati scris,cu greu poate gasi cineva un articol negativ la adresa politicienilor psd care au fost la conducerea tarii foarte multi ani si mai controleaza si acum parlamentul de unde voteaza legi aberante care arunca finantele tarii in aer! Uitati-va la Bulgaria dl Rechea! Tara vecina are o datorie publica foarte mica:aproximativ 20% din pib! Aceasta tara are si o moneda a carei valoare este fixa in relatia cu euro! Exact ceea ce promovati dv! Care este rezultatul? Cetatenii bulgari sun cei mai saraci din UE si 20% din populatie a emigrat! Unul dintre motive este si faptul ca Bulgaria nu se imprumuta ca sa-si puna infrastructura la punct,ceea ce ar fi putut sa ridice semnificativ nivelul de trai al cetatenilor! Japonia,de exemplu,are o datorie publica de 250% din pib! Uitati-va ce nivel de dezvoltare au acolo,pe toate planurile! Crea ce conteaza cel mai mult dl Rechea,este nivelul datoriei guvernamentale si modul in care este gestionata aceasta de catre politicieni!