Aciditatea oceanelor a crescut în medie cu 26% în ultimii 200 de ani, pe fondul absorbţiei a peste un sfert din emisiile de dioxid de carbon rezultate din activităţile umane, iar fenomenul va continua, informează un raport publicat astăzi la Seul şi citat de AFP.
Aproximativ 30 de cercetători, autorizaţi de Convenţia asupra diversităţii biologice (CDB), au trecut în revistă sute de studii elaborate pe tema acestui fenomen şi au redactat o sinteză, prezentată la Pyeongchang (Coreea de Sud), la a 12-a reuniune a CDB, convenţie a ONU pentru protecţia biodiversităţii.
Raportul pune accent pe gravitatea fenomenului (cu o viteză fără precedent), diversele sale consecinţe şi faptul că el va continua în următoarele decenii. Astfel, în 50-100 de ani, emisiile de CO2 rezultate din activităţile umane vor creşte inevitabil aciditatea oceanelor la niveluri cu consecinţe masive, cel mai adesea negative, asupra organismelor marine şi a ecosistemelor, precum şi a bunurilor şi serviciilor pe care le furnizează.
Unele cercetări au relevat faptul că fertilizarea anumitor specii este extrem de sensibilă la acidifierea oceanelor, altele fiind mai tolerante. În acest sens, coralii, moluştele şi echinodermele (stele, castraveţi şi arici de mare) sunt foarte afectate de această schimbare, fenomen ce le scade ritmul de creştere şi rata de supravieţuire. În schimb, unor alge şi micro-alge le merge mai bine.
Raportul subliniază impactul socio-economic deja vizibil în unele zone ale mapamondului: au de suferit acvacultura din nord-vestul SUA şi cultura de stridii, printre altele. Şi riscurile la care sunt expuse barierele de corali din zonele tropicale reprezintă o mare îngrijorare, din cauză că mijloacele de subzistenţă a circa 400 de milioane de oameni depind de aceste habitate.
Oamenii de ştiinţă susţin că efectele acidifierii oceanice trebuie să fie studiate în continuare, doar diminuarea emisiilor de CO2 urmând să permită atenuarea problemei.