Federaţia Naţională a Cartofului: "Legea supermarketurilor trebuia implementată de când au intrat hipermarketurile în România"

Legea supermarketurilor, care prevede ca cele mai multe produse alimentare proaspete să provină din lanţul scurt de aprovizionare, este benefică pentru ţara noastră şi trebuia implementată cu mult înainte, este de părere vicepreşedintele Federaţiei Naţionale a Cartofului (FNC), Ioan Benea. Domnia sa ne-a declarat: "Poate trebuia să apară de la început, încă de când au intrat hipermarketurile în România, când ţara noastră nu putea pătrunde pe piaţa din UE".

Ioan Benea a afirmat că, după aderarea la UE, pe piaţa noastră ajung "produse de mâna a doua din ţările dezvoltate ale blocului european".

Vicepreşedintele Federaţiei Naţionale a Cartofului susţine că situaţia în care se află fermierii români este generată de lipsa de grijă a statului nostru faţă de aceştia. "Statul român nu le acordă fermierilor noştri suficiente subvenţii şi fonduri europene, iar birocraţia necesară pentru accesarea celor existente este excesivă, şi reprezintă, la rândul său, o piedică",a spus domnul Benea, adăugând: "Lipsa subvenţiilor, a fondurilor europene şi birocraţia excesivă îi împiedică pe fermierii din ţara noastră să se dezvolte. Româ-nia importă în continuare mari cantităţi de produse din afară, fermierii români neavând unde şi cum să-şi comercializeze producţia, deoarece marile magazine sunt prea puţin intresate să expună la raft produse autohtone, ele exportându-şi produsele la noi în ţară la preţuri ridicate".

Legea supermarketurilor, promulgată în iulie 2016, a stârnit dezbateri şi dispute ample la nivelul retailerilor, care ameninţă că aplicarea prevederilor acesteia s-ar putea dovedi defavorbilă consumatorilor. Legea prevede că cea mai mare pondere a produselor alimentare proaspete trebuie să provină din lanţul scurt, actul normativ fiind modificat faţă de varianta iniţială care stabilea ca marii comercianţi să opereze cu produse româneşti în proporţie de 51%. Cu alte cuvinte, retailerii erau obligaţi să comercializeze 51% alimente proaspete (legume, fructe, ouă, lapte, brânzeturi, miere, carne, pâine) care proveneau din recoltele agricultorilor români, ceea ce înseamnă că pe rafturile supermarketurilor ponderea alimentelor importate din UE scădea considerabil. Autorităţile au decis, însă, să aplice varianta lanţului scurt, astfel încât să nu fie încălcate normele europene.

Recent, Comisia Europeană a iniţiat procedura de infringement împotriva ţării noastre din cauza faptului că hipermarketurile se consideră dezavantajate de aplicarea prevederilor acestei legi şi au sesizat Executivul de la Bruxelles.

Domnul Benea ne-a spus că marile lanţuri de magazine din ţara noastră nu au interesul să comercializeze produse româneşti într-o foarte mare măsură, preferând să importe produse din afară. Reprezentantul FNC a menţionat că produsele din afară sunt aduse la preţuri mari, pe fondul lipsei produselor autohtone.

"Creşterea preţurilor este dependentă de cerere şi de ofertă", a subliniat domnul Benea, menţionând că, "dacă ar exista pe piaţă produse româneşti, atunci preţurile produselor importate ar scădea".

Vicepreşedintele Federaţiei Naţionale a Cartofului ne-a spus că Guvernul actual sprijină agricultorii şi face unele demersuri în acest sens, alocând fonduri pentru încălzirea în sere şi solarii. Domnu Benea a mai atras atenţia că este foarte important ca ţara noastră să poată prelucra şi conserva producţia de pe timpul verii şi pentru perioada sezonului rece, dar ca să se întâmple acest lucru este nevoie de investiţii, deoarece nu mai există industrie de profil (n.r. fabrici de conserve) în ţara noastră.

În ceea ce priveşte lanţul scurt pentru producătorii de lapte, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui, Dorin Cojocaru, ne-a declarat: "Lanţul se masoară în intermediari, nu în kilometri. Astfel, dacă am o fabrică în Polonia şi vând către un hipermarket din România, atunci înseamnă că acesta este un lanţ scurt. Lanţul scurt înseamnă, aşadar, de la fermă direct la consumator".

Importurile noastre de produse lactate au crescut în ultimii ani, iar sistemul cotelor de lapte, introdus şi în România imediat după aderarea la UE, a fost eliminat în 2015, conform reprezentantului APRIL.

Potrivit presei, cota de lapte reprezintă cantitatea de lapte şi produse lactate ce poate fi comercializată într-un an de cotă (spre exemplu 1 aprilie - 31 martie) fără să fie impuse taxe. Cota naţională se aplica atât fermierilor care produc lapte de vacă şi îl comercializează apoi unui procesator, cât şi producătorilor care comercializează lapte şi/sau produse lactate direct pe piaţă.

Dorin Cojocaru ne-a spus: "Se aduce lapte din UE, însă nu într-o cantitate foarte mare. În cel mai prost an s-au adus circa 200.000 de tone, din cele 1.200.000 care se procesează. Laptele materie primă este adus în proporţie de 4,5%-20%, atunci când există o cerere mare. Atunci se cumpără de la traderi".

Laptele UHT şi lactatele care se găsesc la raft în supermarketurile din România sunt de la branduri străine, a menţionat domnia sa, precizând: "La fel se întâmplă şi în cazul brânzeturilor, circa 50% provin din străinătate. Laptele de consum e în cea mai mare parte românesc în supermarketurile din ţara noastră, fiind obligatoriu ca acesta să fie pasteurizat, tratat termic, pentru a nu îmbolnăvi consumatorii".

Oficialul APRIL a amintit că România a exportat în 2016 aproximativ 500.000 tone lapte crud şi a importat circa 120.000 tone lapte crud.