FINANŢAREA EUROPEANĂ: ÎN PERIOADA URMĂTOARE, Absorbţia fondurilor europene va cunoaşte un ritm de creştere mult mai susţinut

"Beneficiarul trebuie să-şi cunoască afacerea, să aibă încredere în succesul acesteia şi să se implice în implementarea proiectului, atât din punct de vedere financiar, alături de banca finanţatoare, cât şi al celorlalte resurse alocate", a declarat Radu Gheţea.

• Interviu cu Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank

Reporter: Cum caracterizaţi situaţia absorbţiei fondurilor europene în ţara noastră?

Radu Graţian Gheţea: Din informaţiile publicate pe site-urile oficiale ACIS şi APDRP, gradul de absorbţie a fondurilor europene pe instrumente structurale, pentru perioada 2007-2013, se ridică în prezent la 11,74%. Pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală procentul este mai mare, respectiv 24,2%. Deşi rezultatele nu sunt dintre cele mai îmbucurătoare, în ultima perioadă s-a constatat o mai mare implicare din partea tuturor actorilor în vederea creşterii gradului de absorbţie.

Reporter: Consideraţi că absorbţia fondurilor europene ar trebui să fie o prioritate pentru ţara noastră în aceas-tă perioadă? De ce?

Radu Graţian Gheţea: Fondurile europene ar trebui să reprezinte o prioritate, dat fiind faptul că acestea vizează reducerea dezechilibrelor economice şi sociale dintre diferite ţări membre ale Comunităţii Europene, în scopul unei dezvoltări armonioase a CE. Dacă România va reuşi să crească gradul absorbţiei, va fi în beneficiul tuturor: agenţi economici, autorităţi publice locale şi centrale, instituţii publice, dar şi persoane fizice, care vor avea acces la bunuri şi servicii de calitate.

Reporter: Care sunt principalele probleme care îngreunează procesul absorbţiei de fonduri europene în ţara noas-tră? Care sunt soluţiile pe care le vedeţi pentru rezolvarea aces-tor probleme?

Radu Graţian Gheţea: Ne vom referi în primul rând la problemele cu care ne-am confruntat noi, ca bancă foarte apropiată de români. Nu cu mult timp în urmă, beneficiarii de fonduri europene se adresau băncii după ce aveau un proiect aprobat de către Autoritatea de Management (AM). A existat tendinţa supradimensionării proiectelor, beneficiarii proiectelor aprobate neputând să asigure co-finanţarea acestor proiecte din fondurile proprii. S-a întâmplat ca uneori banca să nu considere clientul sau proiectul creditabile/bancabile. Suntem siguri că toţi participanţii la acest proces au întâmpinat greutăţi, atât AM/OI, cât şi beneficiarii. Soluţiile nu trebuie căutate de o parte sau de alta, ci de către toţi actorii implicaţi, printr-o comunicare continuă şi trans-parentă. Experienţa a dovedit că numai printr-o comunicare eficientă se pot identifica soluţii fezabile (de exemplu, introducerea scrisorii de confort din partea băncii la depunerea cererii de finanţare sau posibilitatea gajării bunurilor achiziţionate cu fonduri europene).

Din experienţa clienţilor noştri, putem enumera câteva soluţii care ar putea duce la o mai mare absorbţie a fondurilor europene. Avem în vedere, în primul rând, respectarea termenelor de către autorităţi (termenele de lansare propuse, de evaluare, de rambursare a granturilor). Totodată, este necesară unificarea legislaţiei pentru instrumentele structurale şi simplificarea acestora, dar şi a documentaţiilor solicitate şi a ghidurilor solicitantului. Clienţii noştri au întâmpinat greutăţi în aflarea unor detalii exacte referitoare la ghidurile solicitantului. O altă soluţie care ar putea determina o mai bună şi rapidă utilizare a fondurilor europene o reprezintă crearea unui mecanism flexibil de realocare a fondurilor neutilizate, fie de la o sesiune la alta, fie între liniile de finanţare care au un grad redus de interes şi linii care au suscitat interesul potenţialilor beneficiari.

Cunoaştem problemele cu care se confruntă şi AM, mai ales în ceea ce priveşte lipsa de personal specializat implicat în diferitele etape de implementare a programelor de fonduri europene: programare, gestionare şi control. O soluţie ar reprezenta-o utilizarea fondurilor de Asistenţă Tehnică alocate pentru fiecare program. CEC Bank a dat întotdeauna dovadă de deschidere şi a participat la toate iniţiativele AM în ceea ce priveşte găsirea unor soluţii pentru problemele întâmpinate în absorbţia fondurilor europene de către ţara noastră.

Reporter: Către ce domenii au mers majoritatea creditelor?

Radu Graţian Gheţea: Volumul creditelor acordate până în prezent ne recomandă drept un actor important în accesarea fondurilor europene în România. Majoritatea creditelor au fost acordate beneficiarilor Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, dar am acordat credite şi beneficiarilor de instrumente structurale, eligibili în cadrul Pogramului Operaţional Regional sau Creşterea Competitivităţii Economice. Desigur, CEC Bank s-a implicat şi în acordarea creditelor punte pentru subvenţii în agricultură, acordate pe baza adeverinţelor eliberate de APIA. În total, au fost acordate peste 6.000 de credite, în valoare de aproximativ 1.500 mili-oane lei. Valoarea granturilor asociate acestor credite a fost de peste 1.600 milioane lei.

Din experienţa acumulată până în prezent în colaborarea cu beneficiarii de fonduri europene, putem spune că unul dintre aspectele importante, de la care trebuie să plece implementarea unui astfel de proiect, îl reprezintă faptul că potenţialul beneficiar trebuie să-şi contureze ideea de proiect, apoi să încerce identificarea unor surse de finanţare. De multe ori s-a pornit de la oportunităţile de finanţare şi s-au creat proiecte "pentru bani". Beneficiarul trebuie să-şi cunoască afacerea, să aibă încredere în succesul acesteia şi să se implice în implementarea proiectului, atât din punct de vedere financiar, alături de banca finanţatoare, cât şi al celorlalte resurse alocate.

Reporter: Care credeţi că va fi gradul de absorbţie al fondurilor europene până la sfârşitul anului 2013?

Radu Graţian Gheţea: Toţi actorii implicaţi în acest proces au avut de învăţat din experienţa de până acum şi considerăm că prin implementarea soluţiilor identificate până în prezent dar şi prin găsirea unor noi pârghii de îmbunătăţire a activităţii în acest domeniu, absorbţia fondurilor europene va cunoaşte, în perioada următoare, un ritm de creştere mult mai susţinut.

Reporter: Care sunt segmentele din care au fost respinse proiectele?

Radu Graţian Gheţea: Desigur, au fost cazuri în care banca noastră a fost nevoită să respingă cereri de credite. Dar acest lucru nu s-a întâmplat din cauza riscului de creditare al unui anumit domeniu economic considerat prioritar de către CE, ci din cauza faptului că proiectele res-pective nu au fost considerate bancabile. Dorim ca şi clienţii noştri să dovedească încredere în proiect, implicând resursele proprii ale firmei, alături de resursele finaciare ale băncii.

CEC Bank este una dintre primele bănci comerciale care au introdus în ofertă şi produse destinate beneficiarilor de fonduri europene. Sunt produse specifice, de la scrisoarea de garanţie bancară sau scrisoarea de confort, până la cele trei produse de creditare: linia de credit pentru investiţii, creditul de investiţii şi creditul punte. Considerăm că aceste produse răspund nevoilor clienţilor noştri şi sunt competitive pe piaţa bancară. Aceste produse nu sunt destinate unui domeniu specific din economie, ci unor clienţi specifici: beneficiari de fonduri europene, fie că sunt autorităţi locale, IMM sau PFA.

Mai mult decât atât, CEC Bank a pregătit personal specializat pe acest segment, care să răspundă nevoilor de informare ale potenţialilor beneficiari de fonduri europene. "Încercăm astfel să oferim consiliere financiară şi să-i sprijinim pe clienţi să încadreze ideea de proiect într-unul dintre domeniile de finanţare aprobate de CE", a spus Radu Gheţea. Astfel, CEC Bank a lansat "Birourile de Fonduri Europene", care s-au deschis la mijlocul anului trecut în întreaga ţară. Specialiştii CEC Bank îşi vor sprijini clienţii în implementarea proiectelor de accesare a fondurilor europene.