Fitch se aşteaptă ca economia românească să intre în recesiune tehnică în primul trimestru din 2023

Agenţia de rating Fitch se aşteaptă ca economia României să intre în recesiune tehnică în primul trimestru din 2023, în ciuda faptului că şi-a revizuit puternic în sus prognoza de creştere economică pentru 2022, la 6,2%, de la 2,1%, estimarea din aprilie. Agenţia a confirmat ieri ratingul suveran al României la "BBB minus" cu perspectivă negativă, aceasta fiind ultima notă din categoria "investment-grade" (recomandat pentru investiţii), informează Economedia.

Fitch preconizează o reducere a deficitului bugetar în 2022 la 6,4% din PIB, în linii mari în conformitate cu obiectivele bugetare, determinată în mare măsură de performanţa solidă a veniturilor (care este probabil să depăşească 20% în ritm anual). Creşterea cheltuielilor a fost mai atenuată din cauza creşterilor moderate ale pensiilor şi salariilor, dar a început să se accelereze, având în vedere efectele de revărsare a preţurilor la bunuri şi servicii şi măsurile de sprijin suplimentare.

Agenţia de rating se aşteaptă la o situaţie fiscală mai dificilă în 2023, în contextul unei creşteri mai lente şi a unor cereri de cheltuieli mai mari. Acest lucru va implica compromisuri dificile în materie de politici şi ar putea reduce transparenţa fiscală dacă autorităţile se vor baza pe măsuri punctuale, implementând impozite ad-hoc cu caracter excepţional. Până în prezent, se preconizează că schemele de sprijin pentru energie, care includ plafoane pentru energia electrică şi gazele naturale destinate gospodăriilor şi, într-o mai mică măsură, firmelor, vor fi finanţate prin impozite excepţionale, cu un impact limitat asupra bugetului, dar nu poate fi exclus un sprijin mai direct.

Agenţia se aşteaptă ca deficitul global să scadă la 5,5% în 2023 şi la 4,7% în 2024, în principal datorită unei îmbunătăţiri treptate a colectării veniturilor, în conformitate cu o reformă fiscală aprobată în T222, care vizează reducerea lacunelor şi creşterea unor taxe.

Reformele privind sistemele de pensii şi de salarizare (care urmează să aibă loc anul viitor, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Planului de redresare şi de rezilienţă) sunt esenţiale pentru a asigura sustenabilitatea fiscală pe termen mediu, precum şi continuarea sprijinului din partea fondurilor UE, arată Fitch.

Agenţia observă riscuri continue de derapaj fiscal, inclusiv potenţialul unor cheltuieli suplimentare înainte de super-ciclul electoral din 2024.

Creşterea nominală foarte ridicată va compensa în mare măsură creşterea costurilor cu dobânzile şi deficitele fiscale primare încă mari, raportul datorie publică/PIB rămânând la o medie de 49,5% în 2022-2024, conform agenţiei. Provocările României sunt în jurul finanţării, având în vedere aversiunea faţă de risc la nivel mondial şi nevoile mari de finanţare. Deşi acestea din urmă ar urma să se tempereze într-o oarecare măsură în 2023-24 (de la aproape 11 % din PIB în 2022), acest lucru va necesita în continuare emisiuni externe extinse (de aproximativ 8-10 miliarde euro) şi bazându-se pe o piaţă internă puternic exploatată. Împrumuturile din cadrul mecanismului de redresare şi de rezilienţă (RRF) şi alte tipuri de sprijin multilateral vor contribui la reducerea unor presiuni, dar acest lucru se va întâmpla spre sfârşitul perioadei de prognoză.

Fitch şi-a revizuit previziunile anuale armonizate privind inflaţia la 12,2% în 2022 (de la 10% anterior), iar acum se aşteaptă ca inflaţia să scadă mai treptat până la 11% în 2023 şi 5,7% până în 2024. Impactul preţurilor ridicate la energie şi alimente s-a tradus printr-o inflaţie mai mare în toate categoriile, dar există unele semne de moderare de la o lună la alta, datorită, în parte, măsurilor de limitare a preţurilor, conform agenţiei.

Potrivit Fitch, există riscuri energetice. Astfel, perspectivele macroeconomice pe termen scurt sunt supuse unor riscuri semnificative de scădere, în special în ceea ce priveşte impactul creşterii costurilor energiei în Europa. România este una dintre cele mai puţin expuse ţări din ECE la comerţul cu energie din Rusia, având una dintre cele mai mari capacităţi interne de producţie de gaze din Europa. Aceasta din urmă, combinată cu o capacitate de stocare aproape plină, înseamnă că riscul de întrerupere a aprovizionării cu gaze în iarna următoare este scăzut. Cu toate acestea, preţul şi disponibilitatea energiei electrice rămân o provocare semnificativă, putând avea un efect perturbator major asupra anumitor industrii şi o influenţă asupra gospodăriilor, în ciuda schemelor de sprijin ale guvernului. În plus, riscurile unei încetiniri mai puternice a creşterii economice în zona euro s-ar traduce prin exporturi româneşti mult mai slabe.

Astfel, Fitch a confirmat ratingul României la "BBB-", cu perspectivă negativă. Perspectiva negativă reflectă riscurile negative pe care le reprezintă războiul din Ucraina şi criza energetică europeană asupra performanţelor economice, fiscale şi externe ale României, agravate de perspectivele de creştere mult mai slabe ale zonei euro şi de condiţiile de finanţare externă mai dificile decât în momentul ultimei revizuiri din aprilie. Aceste riscuri sunt agravate de obiectivele de politică concurente care stau la baza dezechilibrelor macroeconomice persistente. De asemenea, reflectă incertitudinea continuă în ceea ce priveşte punerea în aplicare a politicilor de abordare a dezechilibrelor fiscale structurale pe termen mediu, în ciuda progreselor înregistrate în acest an.