FLORIAN DRAGU, ECONOMIST BNR: "Băncile au o expunere de 75% în sectoarele economice afectate puternic şi mediu de pandemie"

Sectoarele economice lovite puternic sau mediu de pandemia de coronavirus reprezintă 75% din totalul expunerilor bancare, iar problemele înregistrate de aceste companii s-ar putea răsfrânge şi asupra instituţiilor de credit, a declarat, astăzi, Florin Dragu, economist principal al Direcţiei Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naţionale a României, citat de Agerpres.

Sistemul bancar românesc este într-o categorie de risc mediu la nivel european, iar gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante se menţine la 61%, peste media UE, care este de 45%, a spus Dragu, într-o conferinţă.

"Băncile medii au valori ridicate ale ratei de performanţă, spre deosebire de cele mari, care au valori mai reduse ale acestui indicator, la fel şi în ceea ce priveşte gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante", a continuat el.

În noul context economic, ţinând cont de impactul pandemiei, cel mai probabil această tendinţă se va inversa în perioada următoare.

"Pandemia a afectat un spectru foarte larg de sectoare economice. (...) Dacă ne uităm la sectoarele unde ne aşteptăm ca impactul să fie ridicat, acestea au o pondere în portofoliul bancar de circa 25% şi angajează 21% din numărul de salariaţi. Dacă adăugăm şi sectoarele la nivelul cărora impactul este mediu, atunci ajungem la 75% în total expuneri bancare", a susţinut oficialul BNR.

Dintre domeniile cu impact ridicat, el a menţionat sectorul auto, industriile prelucrătoare şi tranzacţiile imobiliare.

"În lipsa unui management adecvat al lichidităţii, aceste dificultăţi pe care ei le pot înregistra pe palierul de lichiditate se pot transforma mai departe în probleme de solvabilitate, care pot fi translatate apoi, mai departe, şi către ceilalţi parteneri comerciali sau către instituţiile de credit", a mai afirmat Dragu.

La rândul său, Florin Dănescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a arătat că, în perioada de pandemie, băncile au fost tot timpul în alertă şi gata să ajute. El a povestit că, paradoxal, la o zi după un vot în comisia de raport din Senat pe aşa-numitele legi anti-bănci, reprezentanţii băncilor au fost chemaţi de premier la Palatul Victoria pentru a discuta despre Covid şi cum poate industria bancară să sprijine economia şi populaţia României.

"Am fost solicitaţi şi onoraţi de această solicitare. (...) Băncile şi noi, Asociaţia Română a Băncilor, am funcţionat ca un fel de celulă de criză. Am fost în contact cu toate instituţiile, cu o densitate extrem de mare, foarte multe întâlniri. Am fost printre cei care au creat o regulă cum să folosim mijloacele de la distanţă, printre profesorii care au învăţat instituţiile ce înseamnă zoom, cum se procedează, ceea ce a contat foarte mult în perioada respectivă. Nu pot să vă povestesc la ce nivel de detaliu ajungeau discuţiile de câteva ori pe zile. Funcţionarea de acasă însemna un program: cam la 8 dimineaţa erai în costum, în casă, deja pe ecrane, comunicai cu diverse instituţii, cu băncile, cu oricine era la decizie în acel moment în România, şi terminai programul pe la 1 noaptea când te schimbai din costum, luai un trening pe tine şi simţeai că te-ai întors acasă", a adăugat el.

Specialiştii din instituţii au făcut ca efectele să nu fie cele mai grave, a mai spus Dănescu.

"S-au evitat momente de cotitură, semnificative, prin această activitate. E foarte greu de văzut. Gândiţi-vă că panica care era foarte apropiată la nivelul societăţii nu a existat, şi asta nu pentru că am avut noroc, ci pentru că au fost profesionişti din toate industriile şi instituţiile statului au ştiut cum să asculte industriile, noi tot cerem acest lucru. S-a întâmplat în această perioadă, se putea şi mai bine", a afirmat preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, adăugând că undeva la 40% din amânările la plată a ratelor au fost făcute de bănci înainte de ordonanţa de amânare a ratelor adoptată de Guvern.

El a mai spus că intermedierea financiară este de doar 25% din PIB în România, fără o dinamică de creştere, în timp ce în UE este de 85%.

"Europa s-a construit pe credit, România se mandreşte că nu ia credit", a spus Dănescu.