FLORIN CÎŢU: "Încasările la buget din aprilie şi perspectiva pe lunile viitoare arată bine"

Încasările la bugetul general consolidat pe luna aprilie şi perspectiva pentru lunile următoare, bazate pe ce au declarat companiile că au de plată, arată bine, a declarat ieri Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice, în cadrul unei conferinţe de presă. Cîţu a spus că la nivelul primelor patru luni din an s-au depăşit încasările din perioada similară a anului trecut.

După primele 3 luni din an bugetul general consolidat a consemnat un deficit de 18,06 miliarde de lei (1,67% din PIB), cu venituri de 72,23 miliarde de lei, în scădere cu 3,3% faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă din 2019. Scăderea încasărilor din martie a fost una puternică, de 25% faţă de martie 2019, evoluţie venită în special pe seama facilităţilor fiscale acordate pentru sprijinirea economiei.

Florin Cîţu a declarat: "Pe partea de venituri, în martie au fost venituri mai mici cu aproape 10 miliarde de lei, dar acele venituri sunt măsuri pe care le-a luat acest Guvern: am injectat mai mulţi bani prin rambursare de TVA, amânări de plată, de impozite, etc. Acele măsuri au dat rezultate, acele măsuri plus măsurile fiscale luate - bonificaţiile pentru plata impozitului pe profit pentru întreprinderi - şi am depăşit încasările anului trecut în aprilie 2020, deci am încasat mai mult decât anul trecut. Bineînţeles, este un lucru bun, dar asta nu înseamnă că situaţia este roză, că situaţia este perfectă. Încasăm mai bine, avem rezultate, dar în acelaşi timp au crescut cheltuielile. Cheltuielile au crescut foarte mult, cheltuielile pentru sănătate au crescut, deficitul pentru anul acesta creşte cu 3 puncte procentuale. De aceea încasările sunt mai bune ca anul trecut, avem rezultate, dar ele trebuie să fie mult mai bune, ca să nu avem problemele pe viitor".

Ministrul Finanţelor a adăugat că declaraţiile de plată transmise de companii indică faptul că veniturile colectate la buget vor arăta bine şi în lunile următoare.

"Aceste informaţii arată clar că informatizarea ANAF, faptul că am luat acele măsuri cu rambursarea TVA, cu plata concediilor medicale, măsurile de bonificaţie pentru companiile care plătesc impozitul pe profit, au dat rezultate. Dar pentru ca tot anul să fie mai bun, trebuie să avem rezultate şi mai bune. Dar deocamdată (încasările din, n.r.) aprilie arată ok. Şi perspectivele pentru lunile următoare arată bine, pentru că ce au declarat companiile că au de plată este mai mare decât ne aşteptam, este clar că şi în lunile următoare vom colecta. Repet, este o informaţie care trebuie văzută din mai multe puncte de vedere - da, încasăm şi reuşim să încasăm mai bine decât ne aşteptam, dar nu ajunge: cheltuielile pe care le avem la buget, în special pentru sănătate, sunt mult mai mari decât avem în acest moment în cont. Despre execuţia bugetară vom mai vorbi, dar era important să vedem impactul măsurilor luate în aprilie, era important să vedem cum arată economia, să vedem cum răspund agenţii economici la aceste măsuri, cum răspund pieţele financiare la ce facem noi, şi deocamdată vedem că, deşi este o criză internaţională, deşi sunt probleme peste tot în lume, am reuşit să plătim toate cheltuielile la timp, am reuşit să finanţăm şi cheltuieli mai mari, la costuri mai mici. Lucrurile arată ok, dar încă nu am trecut peste hop", a precizat Florin Cîţu.

Ministrul a spus că a învăţat câteva lecţii în această criză pe care le va pune în practică în perioada următoare, fără a elabora. El a mai subliniat că pentru a reduce deficitul este nevoie de o colectare mai bună la buget - România este printre ţările cu cele mai scăzut venituri bugetare în raport cu dimensiunea PIB din UE - şi a spus că în curând va fi anunţată finalizarea interconectării caselor de marcat la sistemul informatic ANAF, precum şi că până la finalul anului va fi "anunţată facturarea electronică".

"Iar toţi cei care s-au opus în ultimii 30 de ani nu vor mai avea ce sa facă, asta va duce la creşterea semnificativă a veniturilor la buget", a spus ministrul. Totodată, Florin Cîţu a spus că banii din amenzile date în perioada stării de urgenţă - peste 600 de milioane de lei - vor fi redirecţionaţi la rectificarea bugetară viitoare, cel mai probabil către sănătate, unde cheltuielile au crescut foarte mult.

În ceea ce priveşte IMM Invest, ministrul a anunţat că ieri s-a aprobat primul împrumut prin acest program şi a precizat că aşteaptă să vadă dacă se epuizează plafonul de 15 miliarde de lei, iar când se va întâmpla Guvernul va fi pregătit să-l majoreze.

"Programul face foarte bine să permit acelor IMM-uri care nu ar fi avu acces la finanţare să aibă pentru că sunt în parteneriat cu statul român. În România sunt peste 400.000 de IMM-uri dar foarte puţine aveau credite la bănci. Indicatorii acestor companii s-au înrăutăţit din cauza crizei, fără acest program ar fi fost foarte greu pentru aceste companii să aibă acces la credite, aceste este rolul acestui instrument. Ne asumăm un risc dar ştim foarte bine că e un risc care va aduce beneficia în viitor pentru că astfel ducem economia mai departe", a spus Cîţu.

• Programul de sprijin pentru companiile mari va fi aprobat în şedinţa de guvern de joi şi va demara săptămâna viitoare. România nu va semna acorduri de împrumut cu condiţionalităţi, spune ministrul finanţelor

Acesta a mai anunţat în conferinţa de presă de la ora 12:00 că programul similar pentru susţinerea marilor companii private din România urma să fie aprobat tot ieri de un comitet interministerial, urmând ca programul să intre în şedinţa de guvern de joi. Şeful finanţelor a spus că acest program va avea nevoie de un plafon mai mare de 15 miliarde de lei.

"De săptămâna viitoare va începe. Există cerere pentru astfel de finanţări şi sunt discuţii cu companiile mari private. Aici ne consultăm şi cu BERD-ul pentru că au experienţă. Trebuie să fim atenţi pnetru că vorbim de sume mult mai mare care vor fi garantate de stat", a spus ministrul.

Despre amânarea ratelor la bănci, Cîţu a precizat că sunt 270.000 de cereri până acum, din care 170.000 au fost aprobate, majoritatea fiind pentru credite de consum. De asemenea, există şi cereri de amânare de la companii precum şi de la persoane fizice cu credite ipotecare.

Totodată, Florin Cîţu a anunţat că programele de obligaţiuni guvernamentale pentru populaţie sunt în lucru şi în avizare la Ministerul Finanţelor şi a declarat că România nu va semna un niciun acord de împrumut cu condiţionalităţi, ca cel din 2009 cu FMI şi cu alte instituţii internaţionale creditoare.

"Pentru a ne finanţa folosim în principal pieţele locale. Până acum nu am fost penalizaţi. Până acum am reuşit să ne finanţăm, deşi am crescut deficitul bugetar, deşi perspectivele pe care le dau agenţiile de rating nu sunt dintre cele mai bune dar, repet, administrarea prudentă şi transparentă a finanţelor publice până acum ne-au permis să ne finanţăm şi la cursuri mai bune. Bineînţeles că a doua sursă de finanţare rămâne să ne finanţăm de pe pieţele internaţionale. A treia sursă de finanţare o reprezintă instituţiile financiare internaţionale printre care este şi FMI. Şi aici am spus de la bun început: nu vom accesa niciun împrumut de la vreo instituţie internaţională, oricare ar fi ea, care vine cu condiţionalităţi. Atât timp cât ne putem împrumuta de pe pieţele locale, de pe pieţele financiare internaţionale, sursele de finanţare de la alte instituţii, Banca Mondială, BERD, BEI, FMI, Comisia Europeană, le vom lua dacă nu vin cu condiţii. Din ceea ce înţeleg eu, există un astfel de instrument şi la Fondul Monetar Internaţional, dacă va fi nevoie, ne vom uita, dar, să fie foarte clar, nu este vorba despre un acord. România nu va semna un acord. Nu avem nevoie de aşa ceva", a spus ministrul.

Acesta a mai adăugat că programe precum plăţi directe de cash către populaţie (bani din elicopter) sau cele ce privesc un venim universal minim garantat nu sunt sustenabile pentru ţara noastră.

• Cîţu: "Pe majorarea pensiilor lucrăm cu mai multe scenarii, vom prezenta riscurile şi decizia va fi una politică"

Despre majorarea pensiilor cu 40% de la 1 septembrie, ministrul finanţelor a spus că va prezenta în vară, în guvern, mai multe scenarii cu riscurile aferente fiecărui scenariu, iar decizia cu privire la creşterea pensiilor va fi una politică.

"Tot ce am făcut până acum a fost să evităm o reducere a ratingului (suveran). Toate măsurile au fost luate ca să arătăm că administrăm responsabil finanţele României. Lucrăm cu mai multe scnearii, vom arăta aceste scenarii Guvernului şi decizia referitoare la pensii va fi una politică (...) în funcţie de încasările la buget şi de unii indicatori macroeconomici", a spus Florin Cîţu.

Totodată, modul de revenire a economiei, în V, indică faptul că pe moneda naţională vor exista presiuni mai mari de apreciere decât de depreciere, a mai spus Cîţu.

"Leul este determinat de piaţă. Aici nu pot să spun eu foarte multe, dar (...) modul acesta de revenire a economiei mă fac pe mine să cred că presiunile vor fi mai mult de apreciere decât de depreciere. Dar asta este o opinie personală, nu pot să spun decât o opinie personală. Dacă aş fi văzut o economie care ar fi stagnat sau ar fi avut o recesiune pe termen lung, poate că acela (deprecierea leului - n.r.) era un scenariu plauzibil", a explicat ministrul.

El a mai spus că nu se poate vorbi de micşorarea taxelor în condiţiile în care deficitul creşte deja cu 3% prin ultima rectificare bugetară, iar relaxarea taxelor ar avea efecte permanente asupra încasărilor. De asemenea, Cîţu a spus şi că nu se ia în calcul nicio creştere de taxe, care ar fi "sinucidere" în condiţiile date de pandemie şi recesiune.