FLORIN CÎŢU: "Singurul risc pe care îl văd ca economia să nu revină rapid este populismul"

Singurul risc pentru ca economia naţională să nu revină pe creştere din trimestrul trei al acestui an este populismul, consideră ministrul finanţelor publice Florin Cîţu. Acesta a prezentat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, scenariile privind revenirea economiei după pandemia de coronavirus.

Acesta a precizat, ieri: "Am tot spus că vom avea o revenire în V. La începutul anului vedeam economia în creştere cu 4%. (...) În trimestrul doi din 2020 vedem o scădere abruptă a economiei. Acesta este impactul a ceea ce s-a întâmplat în trimestrul doi. Acum revenirea, partea cea mai imporantă: revenirea se bazează atât pe informaţiile din economie cât şi pe baza informaţiilor pe care le avem de la modelele noastre macroeconomice. Revenirea în V se bazează pe structura economică a României. Şi ne-am uitat la sectoarele din economie care sunt afectate, care nu sunt afectate şi contribuţia acestora la dinamica/creşterea PIB: cum ne aşteptam, serviciile şi industria sunt cele care au tras cel mai mult economia în jos în trimestrul 2, e clar că acolo e problema - dar zonele afectate de această criză nu au contribuţie foarte mare la PIB în România. Ştim de asemenea că o mare parte din economie, din valoarea adăugată vine din industrie. Aici trebuie să punem resursele în perioada următoare. Resursele trebuie să fie redirecţionate în următoarea perioadă acolo unde economia are valoarea adăugată cea mai mare. Aceste măsuri trebuie să fie targetate. Măsurile pe care le-am luat până acum nu au avut filtre, dar în partea a doua trebuie să fim foarte atenţi unde direcţionăm aceste resurse".

Ministrul finanţelor a punctat că revenirea are în primul rând la bază răspunsurile politicii fiscale şi monetare: injectarea banilor în economie - creşterea deficitului cu 3% la 6,7% prin rectificarea bugetară - şi reducerea dobânzilor de politică monetară la 2,0% de la 2,5% şi promisiunea de a interveni pe piaţa secundară a obligaţiunilor suverane.

"În 2008 sau alte crize economice erau urmare a unor falimente foarte mari în economie. Vedeam locuri de muncă distruse, companii închise... Aici este vorba de o îngheţare a capacităţii de producţie. După ce trece starea de urgenţă putem să revenim. (...) Revenirea în V a economiei nu este doar ceea ce susţin eu la MFP sau colegii mei de la MFP. Este ceea ce susţin şi cei de la FMI, de la Comisia Europeană, sigur, cifrele sunt diferite, dar toată lumea ajunge la această concluzie că putem, avem potenţial să revenim rapid la cam aceeaşi creştere pe care o estimam la începutul anului. Asta înseamnă că anul viitor am putea să avem dacă nu o creştere economică mai mare decât estimăm, să fim (măcar) pe plus după 2 ani de zile. În scenariul optimist. În scenariul pesimist este să avem doi ani în care să nu fi pierdut nimic, doar să fim pe zero. Dar eu cred că economia îşi va reveni şi anul viitor, dacă nu, pe partea de cheltuieli, putem să luăm măsuri care să impulsioneze economia pe viitor. Singurul risc pe care îl văd astăzi ce economia să nu revină imediat în trimestrul 3 este populismul. Dacă o să cădem pradă populismului şi vom creşte cheltuielile fără să fim atenţi, atunci cu siguranţă vom avea întârzieri ale revenirii economice, pentru că vom fi penalizaţi de pieţele financiare.

Ministrul a adăugat că se ia în calcul şi ce se întâmplă cu preţul activelor şi mărfurilor la fundamentarea scenariului privind revenirea economică rapidă.

"E adevărat, pentru unele companii preţul petrolului scăzut înseamnă profituri mai mici, dar pentru restul economiei înseamnă profituri mai mari. Economia are un şoc pozitiv din aceste preţuri. Ne-am uitat ce se întâmplă pe pieţele financiare relativ la alte crize economice şi vedem că răspunsul pieţelor financiare arată că şi acolo este un optimism al unei reveniri în V. Nu avem aceeaşi situaţie, cum a fost în 2008-2009. Nu este nevoie de a susţine companiile financiar-bancare, de exemplu, pentru că vedem că acestea sunt folosite ca intermediari, atât de noi pentru finanţarea deficitului, cât şi pentru finanţarea companiilor din economie", a explicat Florin Cîţu.

Oficialul guvernamental a mai opinat că vom vedea pe termen scurt o rescriere a ciclului de producţie, el spunând că este o concluzie împărtăşită la nivel global. "Foarte multe companii vor aduce producţia mai aproape de consumator. Nu ştiu dacă pe termen lung este soluţia optimă, dar este o soluţie care se va lua cu siguranţă pe termen scurt, vedem această tendinţă, este o soluţie care ajută revenirea economiei pe termen scurt, vom vedea producţie în România a unor produse pe care le importam, încă un motiv pentru care vedem revenirea în V", a arătat Cîţu.

El a mai notat că România va fi mult mai pregătită pentru un eventual val doi al pandemiei.

"Nu cred că va avea acelaşi impact. Cred că vom fi mult mai pregătiţi, şi noi şi companiile. Normal, un val doi al pandemiei va însemna un cost în economie, s-ar putea să însemne şi iarăşi să fie câteva sectoare ale economiei în şomaj tehnic, dar vom fi mult mai pregătiţi. Rezervele statului vor fi exact unde trebuie", a spus Florin Cîţu.

Ministrul a mai declarat că cei aproape 1,3 milioane de români reveniţi în ţară din data de 26 februarie şi până în prezent au nevoie să fie susţinuţi şi vor fi susţinuţi prin investiţiile care vor fi făcute pentru a crea locuri de muncă. Cîţu a notat că în retail este nevoie de 10.000 de persoane, iar în zona de livrare alte câteva mii.