FMI a aprobat confiscarea economiilor populaţiei pentru stabilizarea datoriilor suverane

În mijlocul febrei generate de Campionatul Mondial de Fotbal, pe site-ul FMI a apărut "Cadrul de creditare al Fondului şi datoriile suverane", un raport aprobat de conducerea instituţiei, al cărui scop este "reformarea cadrului de creditare în condiţiile vulnerabilităţilor determinate de datoriile suverane".

Ştirile din presa internaţională referitoare la acest subiect au avut, majoritatea, un ton neutru. Excepţia vine din Germania, unde cotidianul Die Welt a scris că "FMI planifică o nouă rundă de expropriere a economiilor populaţiei".

"Subiectul abia a atras atenţia", arată analiştii de la Société Générale citaţi de cotidianul german, dar "ne aşteptăm ca raportul FMI să devină mult mai cunoscut în următorii zece ani, când va fi nevoie de soluţionarea noilor crize ale datoriilor din Vest".

Odată cu publicarea raportului, se pare că redefinirea misiunii originale a FMI, aceea de acordare a asistenţei financiare temporare statelor cu deficite externe considerabile, s-a încheiat. Acum Fondul se va ocupa explicit de finanţarea datoriilor publice, dar numai după evaluarea lor din punct de vedere al sustenabilităţii.

"Obiectivul este reducerea costurilor de soluţionare a crizei atât pentru creditori, cât şi pentru debitori", iar "implementarea soluţiilor cere consultarea creditorilor", se arată în raportul Fondului.

Una dintre măsurile luate în considerare este extinderea maturităţii datoriilor (n.a. numită "reprofilare" în documentul FMI), în condiţiile în care datoria publică este considerată sustenabilă, dar ţara nu mai are acces la finanţări pe pieţele financiare internaţionale.

Deosebit de importantă este şi trecerea pe planul secund a îngrijorărilor privind efectele contagiunii în cazul restructurării datoriilor suverane. "În circumstanţele în care se consideră că sustenabilitatea datoriei este incertă, fiind nevoie de < reprofilarea > acesteia, nu trebuie să existe excepţii din cauza unei posibile contagiuni sistemice", se arată în documentul de la FMI.

Tocmai această teamă faţă de contagiune a determinat întârzierea semnificativă a restructurării datoriilor Greciei. În viitor, efectele contagiunii transfrontaliere vor fi evaluate din punct de vedere al costurilor soluţiilor alternative. FMI apreciază că se pot lua măsuri de limitare a fenomenului, în special la nivelul uniunilor monetare, astfel încât investitorii să nu extrapoleze nevoia restructurării la nivelul altor state cu o structură similară a datoriei publice.

După restructurarea datoriilor Greciei în 2012, Europa a făcut paşi importanţi pe calea atenuării fenomenului de contagiune, conform unui articol din Financial Times, unde se arată că "investitorii recalcitranţi pot fi obligaţi să accepte restructurarea odată cu includerea clauzelor de acţiune colectivă în noile emisiuni de obligaţiuni guvernamentale". Clauzele permit declanşarea restructurării, care include, de obicei, un haircut semnificativ, doar cu acordul majorităţii creditorilor, oponenţii fiind obligaţi să se conformeze.

Die Welt scrie că documentul FMI "arată detaliat cum se face exproprierea deţinătorilor de obligaţiuni guvernamentale din sectorul privat", iar principalele victime vor fi investitorii în fonduri mutuale şi alte scheme de pensii private, care au portofolii semnificative de obligaţiuni guvernamentale.

Oare cât timp vor mai fi considerate aceste titluri de datorie drept instrumente financiare lipsite de risc şi când vor cere viitorii pensionari informaţii detaliate despre investiţiile lor celor care le administrează? Când va fi prea târziu, probabil.

Deşi vor mai dura câteva luni până la aprobarea strategiei de implementare a planului FMI, după cum scrie revista germană Deutsche Wirtschafts Nachrichten, "implicarea investitorilor privaţi va lua forma reducerii datoriilor, extinderea maturităţii, reducerea cuponului sau o combinaţie a acestora", conform declaraţiilor analiştilor citaţi de Die Welt.

Care este probabilitatea de aplicare a cadrului FMI în Europa? Foarte ridicată, din cauza presiunilor recente ale unor ţări cum sunt Franţa şi Italia pentru relaxarea condiţiilor din Pactul de Stabilitate. Nu este greu de estimat cât de bine vor fi folosite noile împrumuturi guvernamentale, mai ales în Franţa, unde un studiu recent arată că aproape 60% din datoria publică este lipsită de legitimitate (n.a. vezi "În Franţa este pusă la îndoială legitimitatea datoriei publice", BURSA, 26.06.2014).

Inclusiv planurile bugetare pe termen mediu ale Germaniei sunt puternic dependente de menţinerea dobânzilor la actualul nivel de către BCE. Deutsche Wirtschafts Nachrichten scrie că Wolfgang Schäuble joacă poker cu bugetul, deoarece pariază pe dobânzile scăzute, chiar dacă semnalele de pe piaţă indică posibile creşteri semnificative în viitorul apropiat.

Opoziţia Olandei faţă de această măsură l-a determinat pe Mark Rutte, premierul olandez, să-şi anunţe sprijinul pentru candidatura lui Jean-Claude Juncker la conducerea Comisiei Europene, în condiţiile în care fostul şef al Eurogrupului pare să fie inflexibil în ceea ce priveşte relaxarea condiţiilor din Pactul de Stabilitate.

În opinia lui Steen Jakobsen, economist şef şi CIO la Saxo Bank, numirea lui Jean-Claude Juncker la conducerea Comisiei Europene ar reprezenta o "violare" a milioanelor de cetăţeni care au votat pentru partidele anti-UE în recentele alegeri europarlamentare. "Juncker este un ultra-federalist, iar sub conducerea lui nu vor avea loc niciun fel de reforme ale instituţiilor europene", mai scrie Jakobsen pe blogul său. Rămâne de văzut dacă Parlamentul European va aproba numirea lui Juncker şi dacă, în condiţiile unui eventual vot negativ, şefii de stat din Europa vor ţine seama de opinia "aleşilor".

În timp ce FMI a pregătit cadrul de restructurare a datoriilor suverane, Consiliul UE a adoptat "clauza de solidaritate", care permite "acţiunea comună a statelor membre pentru susţinerea unui alt stat membru în cazul atacurilor teroriste şi dezastrelor naturale sau de altă natură".

Deutsche Wirtschafts Nachrichten interpretează această clauză, adoptată în secret, drept "pregătire a terenului pentru intervenţia militară împotriva cetăţenilor", pe fondul unor condiţii foarte vagi de aplicare. Este de neconceput trimiterea armatei şi poliţiei împotriva cetăţenilor? Poate acum câţiva ani era, dar acum trăim într-o nouă eră, în care cetăţenii mai au doar dreptul să se supună deciziilor tot mai autoritare ale "reprezentanţilor" lor.

Iar aceştia ne vor convinge, în curând, că sumele economisite o viaţă nu ne aparţin şi nici măcar nu vom avea nevoie de ele, deoarece statele sunt capabile să le ofere un trai decent tuturor. Tot ce trebuie să facem este să ne aşezăm cuminţi la coadă pentru o porţie consistentă de "produs verde".