FMI ar putea include în mod oficial yuanul chinez în coşul său de valute

Fondul Monetar Internaţional ar putea stabili luni includerea yuanului, din 2016, în rândul monedelor din coşul de valute DST (Drepturi Speciale de Tragere) folosite de FMI în tranzacţiile internaţionale, se arată într-un articol apărut în Wall Street Journal.

Această decizie ar reprezenta un sprijin semnificativ pentru poziţia Chinei, conform sursei citate.

Recent, miniştrii de Finanţe şi guvernatorii băncilor centrale din G7 (grupul celor mai industrializate state din lume) au anunţat că sunt de acord ca yuanul chinezesc să devină monedă de rezervă la FMI.

În prezent, coşul FMI cu super-valute include doar dolarul, euro, lira sterlină şi yenul, însă componenţa sa este revizuită la fiecare cinci ani.

Includerea va pune noi presiuni asupra autorităţilor de la Beijing care vor trebui să schimbe modul în care comunică cu investitorii şi cu lumea, se arată în Wall Street Journal.

China s-a angajat să atenueze controlul strâns asupra valorii yuanului şi să-şi deschidă sistemul financiar.

Sheng Songcheng, şeful departamentului de statistică de la Banca Centrală a Chinei (PBOC) a declarat: "Va trebui să consolidăm încrederea investitorilor interni şi externi în activele în yuani, şi, în acelaşi timp, să prevenim riscurile financiare asociate cu o monedă mai globală. Aceste cerinţe necesită diverse reforme financiare, realizate într-un mod coordonat".

Includerea va pune de asemenea presiune asupra PBOC pentru a oferi acelaşi nivel de claritate şi transparenţă pe care încearcă să o obţină Rezerva Federală a SUA (Fed), Banca Centrală Europeană (BCE) şi alte instituţii vitale. Această claritate ar putea fi dificil de obţinut, se arată în WSJ. În urmă cu şase luni, PBOC a şocat pieţele cu o devaluare surprinzătoare a yuanului, care a provocat confuzie în rândul investitorilor.

"Autorităţile de la Beijing trebuie să comunice mai clar şi mai eficient cu piaţa. Va fi ca un schimb cultural la nivelul Băncii Centrale", a explicat Zhou Ping, fondatorul companiei de gestionare a activelor Bin Yuan Capital din Shanghai.

O provocare semnificativă va fi gestionarea presiunilor pieţei pentru o depreciere a yuanului, ţinând cont de încetinirea creşterii economiei, după trei luni în care autorităţile au încercat o apreciere a monedei naţionale.

Consilierii PBOC vor permite probabil o depreciere graduală şi modestă a yuanului între 3% şi 5%, în următoarele 12 luni. Ei avertizează că va fi dificil să transmită indicii clare pieţelor privind intenţiile PBOC.

Aşteptata includere a yuanului în rândul monedelor în coşul de valute DST (Drepturi Speciale de Tragere) folosite de FMI în tranzacţiile internaţionale ar reprezenta o realizare majoră pentru guvernatorul PBOC, Zhou Xiaochuan, şi adjuncţii săi. Analiştii consideră că Zhou Xiaochuan şi succesorii săi vor trebui să facă presiuni pentru mai multe schimbări în economia chineză, pentru a transforma yuanul într-o monedă globală.

Zhou Ping susţine că yuanul este supraevaluat cu aproximativ 20% şi menţinerea acestui nivel afectează economia. Într-un raport publicat în 19 noiembrie de Goldman Sachs Group se artă că o depreciere semnificativă a yuanului este unul din cele mai mari riscuri cu care s-ar putea confrunta anul viitor activele de pe pieţele emergente.

Miercuri, Banca Centrală a Chinei a anunţat că un prim grup restrâns de bănci centrale străine şi alte instituţii au primit aprobarea de a intra pe piaţa valutară interbancară chineză. Astfel, Hong Kong Monetary Authority, care este de facto banca centrală din Hong Kong, Reserve Bank of Australia (Banca Centrală din Australia), Banca Naţională a Ungariei, Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Asociaţia Internaţională de Dezvoltare, World Bank Group Trust Funds şi GIC Private Limited vor putea derula tranzacţii cu yuani şi valută pe piaţa valutară interbancară chineză.

Pe termen scurt, includerea va duce la o cerere modestă, de sub 30 miliarde de dolari, pentru activele denominate în yuani, estimează Zhang Ming, economist la Chinese Academy of Social Sciences.

În august, yuanul a devansat yenul japonez, devenind a patra cea mai utilizată monedă pentru tranzacţii financiare internaţionale, arată un raport publicat de SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication).

Potrivit datelor SWIFT, ponderea tranzacţiilor denominate în yuani a ajuns în luna august la 2,79%, de la 2,34% în iulie, devansând yenul japonez cu 2,76%, care a căzut pe locul al cincilea. Primele poziţii sunt ocupate în ordine de dolarul american, 44,82%, urmat de euro (27,20%) şi lira sterlină (8,45%).

SWIFT subliniază că în trei ani, yuanul chinez a devansat şapte monede, în condiţiile în care în luna august ocupa locul 12 în topul celor mai utilizate monede pentru tranzacţii financiare mondiale cu o pondere de 0,84%.

"De asemenea, moneda chineză s-a afirmat drept monedă dominantă în finanţarea comerţului, după dolar", adaugă SWIFT.

Luna aceasta, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, şi-a anunţat "sprijinul" pentru raportul tehnic care dă undă verde includerii yuanului chinezesc în coşul de valute ce compun Drepturile Speciale de Tragere (DST).

"În raportul lor, tehnicienii Fondului consideră că yuanul îndeplineşte cerinţele de a fi o monedă cu liberă utilizare şi, de aceea, propun ca Directoratul Executiv (...) să îl includă în coş drept a cincea monedă, împreună cu lira sterlină, euro, yenul japonez şi dolarul american", a declarat Lagarde într-un comunicat.

Fondul revizuieşte, la fiecare cinci ani, componenţa valutelor pe care se bazează DST, în funcţie de schimbările economiei globale.

"Eu sprijin această analiză tehnică. Decizia dacă yuanul trebuie inclus în coş aparţine însă Directoratului Executiv. Voi prezida o întâlnire a Directoratului pentru a analiza această propunere pe 30 noiembrie", a subliniat Lagarde.

Pentru a include o monedă în coşul DST, aceasta trebuie să demonstreze o semnificativă "greutate" în comerţul internaţional cu bunuri şi servicii şi să fie calificată de către Fond drept "de utilizare liberă", adică să fie amplu utilizată ca monedă de plată în tranzacţii internaţionale şi tranzacţionată pe principalele pieţe valutare.

Dacă va fi aprobată la reuniunea de luna aceasta, includerea yuanului va deveni efectivă începând din octombrie 2016.