Fonduri europene de 80 de milioane de euro fraudate în ultimii trei ani

În ultimii trei ani, au fost deschise 139 de dosare cu un prejudiciu total de 80 de milioane de euro din fonduri europene. Din această sumă, au fost recuperaţi aproape patru milioane de euro (5%), iar judecătorii au dat doar nouă condamnări definitive în cazurile de fraudare a fondurilor europene, susţin reprezentanţii Departamentul pentru Luptă Antifraudă (DLAF).

Între timp, pe masa instanţelor se află mai puţin de jumătate din totalul dosarelor primite de DNA, respectiv 55 de dosare penale, cu un prejudiciu de peste patru milioane de euro. În ultimii trei ani, doar în 9 dosare s-au dispus decizii definitive cu condamnări între 1 şi 3 ani de închisoare şi o singură pedeapsă de un an de închisoare cu executare. Totuşi, potrivit DNA, magistraţii nu au dat sentinţe definitive de achitare în niciun dosar.

Potrivit NewsIn, şeful DLAF, Ovidiu Dobleagă, se arată îngrijorat cu privire la perioada prea lungă în care aceste dosare sunt soluţionate de autorităţile judiciare: "O parte din dosarele aflate în lucru la DNA depăşesc doi ani şi jumătate de la data sesizării de către DLAF. Un aspect îngrijorător îl reprezintă faptul că, în privinţa posibilelor fraude constatate, există pericolul împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, dacă demersul judiciar nu intervine în mod operativ".

Cazuri celebre

Procesul în care este inculpat Iosif Puwak, soţul fostului ministru PSD al integrării, Hildegard Puwak, a ajuns în apel la Tribunalul Bucureşti, magistraţii fixând următorul termen pe 16 iulie. De peste patru luni se află pe rolul tribunalului apelul declarat de Iosif Puwak împotriva sentinţei Judecătoriei Sectorului 4 care l-a condamnat, în 6 decembrie, la 2 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru deturnare de fonduri.

Procurorii au stabilit că Mihai Iosif Puwak a schimbat destinaţia legală a banilor alocaţi din fonduri publice de către Centrul Naţional "Leonardo Da Vinci" din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, prin utilizarea acestora în interes personal şi pentru plata unor costuri neeligibile. Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 32.160 euro. Aceşti bani reprezintă avansul şi plata intermediară acordate beneficiarului "Geroconstruct" SRL, reprezentată de Iosif Mihai Puwak, în cadrul contractului de finanţare nerambursabilă. .

Maria Stoian, preşedintele Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), acuzată de deturnare de fonduri europene şi condamnată de Judecătoria Sectorului 1 la trei ani de închisoare, a atacat sentinţa judecătoriei cu apel la Tribunalul Bucureşti. Dosarul se afla pe rolul tribunalului din 13 decembrie 2007.

Doamna Stoian a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de deturnare de fonduri şi tentativă la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene. Din probele administrate a rezultat că, în cursul lunii martie 2003, în calitate de preşedinte a ANTREC, Maria Stoian ar fi deturnat suma de 9.640 euro, destinată realizării unui contract intitulat "Formarea formatorilor în vederea organizării turismului rural românesc în spiritul standardelor europene", finanţat de programul comunitar "Leonardo da Vinci II".

Fost preşedinte al Societăţii Naţionale de Încurajare a Creşterii Cailor de Rasă, Ion Dulugeac a fost condamant, pe 7 martie, de Judecătoria Sectorului 2 la 4 ani de închisoare, iar soţia sa, Elena Duluceag a fost obligată de instanţa numai la plata unei amenzi în valoare de 1000 lei. Apelul declarat de soţii Dulugeac împotriva sentinţei Judecătoriei Sectorului 2 se judecă acum la Tribunalul Bucureşti.

Potrivit DNA, alte 13 cazuri de deturnare a fondurilor europene au fost trimise în judecată de la începutul acestui an. La rândul lor, procurorii DNA au fost sesizaţi cu alte 18 cazuri verificate în acest an de DLAF.

Falsificarea documentelor - cea mai utilizată metodă

Potrivit şefului DLAF, cele mai utilizate metode de fraudare a fondurilor europene sunt falsificarea documentelor de decontare a cheltuielilor, supraevaluarea achiziţiilor şi subcontractarea lucrărilor caştigate la licitaţie. Cele mai importante dosare soluţionate de DLAF şi trimise procuroilor de la Direcţia Naţională Anticorupţie în acest an se referă la proiecte PHARE.

Şeful DLAF susţine că aceste cazuri de frudare a fondurilor europene nu va afecta obţinerea în continuare a fondurilor europene şi nici nu vor ocupa un loc fruntaş în raportul Comisiei Europene de luna viitoare. În schimb, Ovidiu Dobleagă crede că schimbarea procedurilor judiciare, stabilirea unor termene de soluţionare şi pregătirea personalului vor duce la soluţionarea a cât mai multe cazuri de fraudă.

Oficialii DNA au declarat, ieri, că riscul împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale în dosarele despre care a vorbit şeful DLAF este, practic, inexistent. DNA arată, într-un comunicat de presă remis redacţiei, că în cazul infracţiunilor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, termenele de prescripţie sunt, în general, de 15 ani şi numai într-un număr restrâns de situaţii de 7 ani şi 6 luni.

Reprezentanţii DNA susţin că există doar trei dosare penale privind infracţiuni îndreptate împotriva intereselor Comunităţilor Europene înregistrate în 2005, care se mai află în lucru. Marea majoritate a cauzelor privind fraude cu fonduri europene aflate în instrumentare (85%) fiind înregistrate în 2007 şi 2008.

Potrivit legii, DLAF întocmeşte note de control care reprezintă modalităţi de sesizare având acelaşi caracter cu cel al sesizărilor primite de DNA de la orice alte instituţii sau persoane fizice. Având în vedere că aceste note sunt numai rezultatul unor controale administrative efectuate de DLAF, respectivele sesizări reprezintă numai punctul de iniţiere al unor eventuale cercetări penale care sunt de competenţa DNA. Efectuarea de cercetări penale de către procurorii DNA impune administrarea de probe în dosare şi respectarea riguroasă a procedurilor legale.

Oficialii DNA au precizat că soluţionarea unui dosar cu infracţiuni împotriva intereselor financiare al Comunităţilor Europene presupune întotdeauna fie întocmirea unor rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică de către specialiştii DNA şi a unor expertize de specialitate, fie efectuarea de comisii rogatorii cu autorităţi judiciare din alte state, ceea ce presupune un mare volum de muncă şi o durată de timp apreciabilă a urmăririi penale.