Fonduri europene şi naţionale de 4 miliarde de euro au intrat, în 2016, în conturile fermierilor

O sumă record de 4 miliarde de euro a intrat în 2016 în conturile fermierilor autohtoni prin schemele de plăţi directe din Fondul European de Garantare pentru Agricultură (FEGA), prin măsurile de dezvoltare rurală finanţate din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR), dar şi datorită subvenţiilor acordate integral de la bugetul de stat.

Datele de bilanţ ale Ministerului Agriculturii arată că în jur de 1,5 miliarde euro erau deja plătiţi până la 15 octombrie 2016, pe plăţile directe aferente Campaniei 2015, la care s-au adăugat, începând din 16 octombrie şi până în prezent, alte 1,05 miliarde euro, banii aferenţi cererilor de plăţi directe depuse în Campania 2016, scrie Agerpres.

Din plafonul total alocat din FEGA pentru campania din 2016, de circa 1,7 miliarde euro, a fost plătită până la data de 28 decembrie o sumă de peste un miliard euro, iar diferenţa rămasă, de 700 milioane euro, va ajunge la fermieri până la data limită stabilită de Regulamentele comunitare în vigoare, respectiv 30 iunie 2017.

În ceea ce priveşte plăţile pe dezvoltare rurală efectuate din FEADR în perioada noiembrie 2015 - decembrie 2016, acestea ajung la valoarea de 1,5 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde de euro sunt aferente perioadei curente de programare. Ţara noastră beneficiază de o alocare financiară din FEADR de 8,128 miliarde de euro pentru implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) în perioada 2014-2020, la care se adaugă cofinanţarea de la bugetul de stat, în valoare de 1,344 miliarde de euro, iar plăţile efectuate până la acest moment reflectă un grad de absorbţie de circa 14%.

Ministerul Agriculturii a anunţat că plăţile efectuate au fost deja returnate de către Comisia Europeană, în proporţie de 77%, urmând ca diferenţa să fie rambursată României până la jumătatea lunii ianuarie, reîntregind astfel sumele cheltuite de la bugetul de stat pentru efectuarea lor.

Directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), Eugen Popescu, declara în luna septembrie că programul PNDR a demarat în exerciţiul financiar 2014 - 2020 prin preluarea unui portofoliu consistent de proiecte din perioada de finanţare anterioară, aflate în diferite stadii de implementare. El considera acest aspect, pe de o parte, un succes, pentru că dacă nu se reuşea acest lucru "ar fi fost o catastrofă în special pentru cei care derulează aceste proiecte", iar pe de altă parte un eşec, pentru că aceste proiecte nu au fost finalizate la timp, iar cheltuielile cu salvarea lor se ridicau la 460 de milioane de euro.

AFIR a primit, începând din aprilie 2016, când s-au lansat primele apeluri de primire a proiectelor de investiţii din acest an şi până la finele lunii decembrie, 14.159 de cereri de finanţare pentru proiecte de investiţii prin intermediul submăsurilor de finanţare din cadrul PNDR 2020, iar alocarea totală a solicitărilor de finanţare nerambursabilă a depăşit 1,81 miliarde de euro.

Potrivit datelor AFIR, până în prezent, au fost selectate 2.310 proiecte în vederea semnării contractelor de finanţare cu beneficiarii, în valoare totală de peste 348 milioane de euro. Anul trecut, AFIR a deschis sesiuni de primire a proiectelor pentru 18 submăsuri (sM) de finanţare a investiţiilor în agricultură şi dezvoltarea spaţiului rural prin PNDR 2020, iar şapte dintre aceste submăsuri au fost lansate în premieră în 2016. Ele vizează finanţarea cooperării şi grupurile de producători, procesarea produselor agricole şi pomicole, dar şi o schemă de sprijin pentru micii fermieri.

Din anul 2015 şi până în decembrie 2016, Agenţia a primit în total 21.850 cereri de finanţare, în valoare de aproximativ 3,36 miliarde de euro, iar dintre acestea au fost selectate 6.671 proiecte, în valoare totală de peste 1,25 miliarde de euro. Procesul de selecţie este, însă, în desfăşurare.

Valoarea totală a proiectelor de investiţii finanţate prin PNDR 2020, finalizate până în prezent, se ridică la aproximativ 122 de milioane de euro.

Pe de altă parte, un alt program gestionat de MADR, cu sume alocate de aproape 10 ori mai mici decât celelalte, este Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POP-AM), care a înregistrat în 2016 o rată de absorbţie de numai 6,63%, adică o plată efectivă de 11,6 milioane de euro. Din această sumă, mai mult de 9,4 de milioane de euro reprezintă prefinanţarea, relevă datele MADR de la începutul lunii decembrie.

Acest program a fost lansat efectiv în luna aprilie, la Tulcea, locul unde este, de altfel, cel mai important centru piscicol al ţării noastre.

"Mi-aş dori ca toate bălţile fostelor exploataţii de acvacultură să revină pescuitului şi să se termine cu agricultura din bazinele piscicole (...) Potenţialul acestei zone este extraordinar. Din nefericire, România nu a găsit o soluţie pentru o formă de subvenţie la peşte, aşa cum se întâmplă în PNDR pentru agricultură. POPAM este singurul sprijin material care vine în sectorul piscicol'', spunea atunci directorul general al Autorităţii de Management (AM) al POPAM, Ciceronis Cumpănăşoiu.

Prima măsură din POPAM 2014-2020 a fost lansată însă la finele anului trecut şi se adresează Grupurilor locale pentru pescărie durabilă (FLAG - "Fisheries Local Action Group"), iar până în aprilie 2016 un număr de 13 grupuri depuseseră deja cereri pentru acordarea sprijinului pregătitor.

În data de 19 decembrie 2016, Autoritatea de Management pentru POP 2014-2020 a deschis sesiuni de depunere de proiecte pe măsuri referitoare la prelucrarea produselor pescăreşti şi acvacultură, cu fonduri disponibile de 45,1 milioane de lei, la diversificarea veniturilor şi noi forme de venituri (4,51 milioane de lei) şi la investiţii productive în acvacultură (135,5 milioane de lei). Aceste sesiuni vor fi active până la data de 16 februarie 2017, iar propunerile de proiecte şi cererile de finanţare se depun online, în sistemul electronic MySMIS 2014.

Ţara noastră a primit pe acest program pentru exerciţiul financiar 2014-2020 o alocare de 168,42 milioane de euro din Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime (FEPAM), iar acestei sume i se adaugă contribuţia de 25% din partea Guvernului României care este de 25% din alocare.

•

Rata finală de absorbţie a fondurilor europene pe vechea programare financiară din PNDR 2017-2013 a ajuns la 87% fără avansuri şi la 95%, dacă luăm în considerare prefinanţarea de 561,5 milioane de euro, acesta fiind însă programul "vedetă" al ţării noastre, cu cele mai multe fonduri atrase. Iar acest lucru s-a văzut, deoarece agricultura din ţara noastră a progresat mult în ultimii ani datorită finanţărilor aduse de aderarea ţării la Uniunea Europeană, notează Agerpres.

La începutul lunii noiembrie, Achim Irimescu spunea, la Indagra: ''Datorită finanţărilor importante aduse de aderarea României la Uniunea Europeană şi efortului bugetar naţional, putem să observăm că agricultura a progresat enorm şi este una performantă la nivel european. Dacă ne uităm la cifre, România este numărul 2 la producţia de porumb şi numărul 3 la producţia de ovine, iar la cereale se află în primele patru locuri la nivel european. (...) Alături de finanţările europene, şi cu alte şapte miliarde euro de la bugetul naţional, România a reuşit să performeze. Dacă facem o comparaţie cu bugetul Ministerului Agriculturii până în 2007, care era de 300 de milioane de euro, finanţările au crescut până în prezent de peste 11 ori".

Cu toate aceste progrese, din suma totală alocată prin PNDR 2007-2013 de 8 miliarde de euro, numai bani europeni, s-a "pierdut" un miliard de euro pentru că banii nu au mai putut fi atraşi, iar cele două agenţii de plăţi din agricultură au înregistrat penalizări care totalizează 755 de milioane de euro.

Şeful de la Agricultură spunea tot la începutul lunii noiembrie că se impune o analiză "foarte critică" asupra modului în care s-au cheltuit banii europeni, dar şi a efectelor acestora în mediul rural.

Ministrul Agriculturii preciza atunci: "Se impune o analiză foarte critică pentru a vedea în cel fel s-au cheltuit banii, fondurile europene, şi care au fost efectele. Am transferat atâtea fonduri în mediul rural, dar consider că trebuie să vedem şi efectul lor. Deşi nu suntem cei mai penalizaţi la nivel european, am cerut o analiză să vedem de ce s-a ajuns la această situaţie pentru că avem penalizări de-a lungul anilor pe cele două agenţii de plăţi de 755 de milioane de euro, la care se mai adaugă şi dezangajarea de anul trecut de aproape un miliard de euro pe PNDR 2007-2013".

De asemenea, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), cea care gestionează plăţile directe, au fost atrase peste 7,3 miliarde de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în perioada de programare 2007 - 2013, ceea ce reprezintă un grad de absorbţie de 96% în condiţiile în care alocarea FEGA, incluzând şi anul de tranziţie 2014, a fost de 7,8 miliarde de euro. Practic, în exerciţiul financiar precedent, România a absorbit 96% din sumele alocate sub formă de plăţi directe, respectiv 7,38 miliarde de euro, bani care au intrat efectiv în agricultură în perioada 2007 - 2014, iar la aceştia s-au adăugat 5,27 miliarde de euro din alocările naţionale.

România a beneficiat în perioada 2007 - 2013 de o finanţare totală de peste 14,5 miliarde de euro de la UE pentru plăţi directe şi investiţii, bani derulaţi prin cele două agenţii de plăţi din agricultură, iar în intervalul 2014 - 2020 finanţarea depăşeşte 20 de miliarde euro.

În ceea ce priveşte Programul Operaţional de Pescuit (POP) 2007-2013, programul care a avut cele mai puţine fonduri, dar care s-a mişcat şi cel mai greu, acesta a închis vechea programare cu o rată de absorbţie de 84%, respectiv de 149,9 milioane de euro în cifre absolute, dar, raportat la sumele rambursate de Comisie, procentajul este de numai 77%, respectiv 137 de milioane de euro.

Specialiştii din Autoritatea de Management pentru POP apreciau la acea vreme că ţara noastră nu a avut experienţa necesară pentru implementarea acestui program, POP 2007-2013, dar nici mediatizarea pe care ar fi meritat-o, la care se adaugă şi faptul că, din 2012 şi până în iunie 2013, fondurile europene au fost blocate de Comisia Europeană din cauza disfuncţionalităţilor din sistem.

În perioada de programare 2007-2013, Programul Operaţional de Pescuit din România a avut alocat un buget de 261,575 milioane de euro, din care 196,181 milioane de euro a reprezentat contribuţia Fondului European pentru Pescuit (FEP).

•

În primul trimestru din 2017, MADR estimează că va redeschide sesiuni de depuneri de proiecte pe PNDR 2014-2020 pentru mai multe submăsuri agricole: sM2.1 Sprijin pentru ajutorul în vederea beneficierii de utilizarea serviciilor de consiliere, sM 4.1 Sprijin pentru investiţii în exploataţii agricole, sM4.1a Sprijin pentru investiţii în exploataţii pomicole, sM4.2 Sprijin pentru investiţii în prelucrare/comercializare şi/sau dezvoltare de produse agricole, sM4.2a Sprijin pentru investiţii în prelucrare/comercializare şi/sau dezvoltare de produse pomicole, sM4.3 Sprijin pentru investiţii în infrastructură legate de dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea sectoarelor agricol şi forestier, sM6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, sM6.2 Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zonele rurale, sM6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, sM6.4 Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole, sM7.2 Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică şi sM7.6 Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural.

Bugetul alocat acestor sesiuni va fi comunicat în timp util potenţialilor solicitanţi, după consultarea Comitetului de Monitorizare pentru PNDR 2014-2020, afirmă oficialii MADR.

În plus, tot în cursul acestui trimestru din 2017, se vor deschide şi sesiunile de proiecte dedicate Instrumentului Teritorial Integrat (ITI) Delta Dunării.

De asemenea, tot pentru anul 2017, se estimează deschiderea a 25 de măsuri, acoperind din valoarea alocării o sumă de 75 de milioane de euro, din care 56,25 milioane de euro din Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime (FEPAM).

•

Specialiştii din Ministerul Agriculturii au anunţat că pentru eficientizarea procedurilor în abordarea şi gestionarea fondurilor europene, în 2017 vor exista modificări ale cadrului normativ în favoarea beneficiarilor, respectiv prin modificarea HG 226/2015.

Astfel, se încearcă eliminarea obligativităţii blocării de către beneficiar într-un cont special a 50% din valoarea cofinanţării private pe tot parcursul derulării proiectului, nu vor mai fi excluşi de la finanţare o serie de potenţiali beneficiari, cum ar fi cei cu contracte reziliate şi cei ce se află în litigiu cu AFIR, şi se va asigura cadrul de reglementare care să respecte principiul egalităţii de şanse.

Potrivit informaţiilor MADR, vor mai exista şi alte modificări procedurale în favoarea solicitanţilor şi beneficiarilor de fonduri europene legate de avize sau certificatele necesare în momentul depunerii cererii de finanţare, de documentele de la Registrul agricol emis de primării sau chiar de achiziţii, unde verificările se vor face online.

Nu în ultimul rând, se va prelungi şi termenul de depunere a documentelor originale în vederea încheierii contractului de finanţare la AFIR până la 3 luni de la primirea Notificării privind selectarea cererii de finanţare.