GAMBLING Marius Stoi: "Problemele din industria jocurilor de noroc sunt doar de ordin legislativ şi atât"

Reporter: Noul proiect legislativ iniţiat de Oficiul Naţional al Jocurilor de Noroc (ONJN) prevede că persoanele fizice vor fi scutite de taxele pe câştigurile din jocurile de tip slot machine, videoloterie, pariuri în cotă fixă, cazinou, club de poker şi cele de noroc on-line. Cum comentaţi acest aspect?

Marius Stoi: Guvernul vrea să ia această măsură pentru că, în prezent, nu există metode de monitorizare a celor care câştigă din jocurile menţionate mai sus.

Prin noul act normativ, operatorul va ajunge să plătească 2000 euro pe an/maşină, plus încă 400 euro pe an/maşină, tocmai pentru a înlocui impozitul de 25% şi biletele de la intrare. Acesta a fost calculul autorităţilor.

Ca să fie clar, nu se micşorează taxele la jocuri, ci doar se clarifică situaţia, să ştie şi statul cât încasează, dar să ştim şi noi cât dăm.

Estimările privind costurile de 2000 euro/aparat, plus 400 euro, au fost făcute de catre ONJN, nu de operatori, luând în calcul încasările din anii trecuţi din taxele de licenţă, bilete, respectiv din impozitul de 25%.

Taxele nu scad niciodată, ci se măresc. Noi suntem de acord cu această nouă modalitate de impozitare pentru că, în prezent, suntem foarte vulnerabili în faţa controalelor. Şi atunci preferăm să dăm un ban în plus, dar să fie clar totul.

Reporter: Guvernul vrea să ia această măsură pe motiv că nu ar exista metode de monitorizare a celor care câştigă din jocurile menţionate mai sus. Este adevărat acest lucru?

Marius Stoi: Pot să vă spun că, într-adevăr, nu există metode de monitorizare a câştigurilor jucătorilor, şi aici mă refer la evidenţierea câştigului unei persoane fizice.

Singurele câştiguri clare şi care pot fi monitorizate sunt cele de la sistemele JackPot sau Bonus. Acolo se face proces verbal, sunt câştiguri suplimentare, care vor fi în continuare impozitate.

Nu poţi să verifici tot timpul jucătorul - unde se duce, la ce maşină joacă, cât a jucat, cât a pierdut sau a câştigat. În plus, nu poţi cuantifica valoarea câştigurilor sau a pierderilor.

Dacă autorităţile ar vrea să impoziteze persoanele fizice, atunci ar trebui să-i pună să facă declaraţii de avere, pe propria răspundere. Şi să-i penalizeze dacă nu declară veniturile cum trebuie.

Efectiv, operatorii nu au cum să stea în spatele fiecărui jucator şi să-i urmărească câştigurile.

Reporter: Care sunt problemele domeniului în care activaţi?

Marius Stoi: Lipsurile sunt doar de ordin legislativ şi atât.

Reporter: Ce soluţii ar trebui adoptate pentru remedierea acestora?

Marius Stoi: Noi, operatorii, am propus o serie de soluţii, marea majoritate prin intermediul Asociaţiei noastre reprezentative, ROMSLOT. De când s-a înfiinţat Oficiul (n.r. ONJN), simţim că unele dintre doleanţele noastre au fost luate în seamă, au apărut şi în propunerile legislative ale Oficiului.

Din păcate, proiectul la care ne referim stă pe undeva, printr-un sertar, şi nu se întâmplă nimic. Trebuia deja să fie adoptată o Ordonanţă de Urgenţă, însă proiectul a fost trimis în Parlament ca să iasă direct lege. Şi acolo a rămas.

Ceea ce vrem noi în mod special este eliminarea cotei de impozit de 25% şi a biletelor de intrare, iar, în contrapartidă, suntem de acord cu mărirea taxelor la nivelul operatorilor.

Reporter: Ce părere aveţi despre modul netransparent în care Loteria Română a încheiat noul contract pe segmentul videoloteriei?

Marius Stoi: În primul rând, Loteria Română este un fel de stat în stat. Eu încă nu mi-am dat seama cine controlează efectiv activitatea Loteriei. Şi nu mă refer la controalele periodice ale Curţii de Conturi.

Cu privire la modul netransparent în care Loteria procedează la licitaţii, ştiu că, la un moment dat, ROMSLOT a făcut nişte sesizări, inclusiv pe la Consiliul Concurenţei, însă nu s-a întâmplat nimic.

Atâta timp cât, prin noul contract, Loteria Română câştigă mai mult decât din fosta asociere, nu prea am cum să comentez. Mulţi au acuzat Loteria că nu-şi plăteşte licenţele. Ce să facă statul român - să ia dintr-un buzunar şi să bage în altul?

Noi ne-am legat de contractul Loteriei Române cu grecii de la Intralot pentru că, din acea afacere, Loteria avea în jur de 15%, iar restul deţineau grecii. Având în vedere disproporţia din acţionariat, practic, Intralotul câştiga, fiind un operator care funcţiona fără licenţă.

Dacă aş fi fost manager la Loteria Română, tot Novomatic aş fi ales pentru contractul actual, pentru că este o companie reprezentativă, cu un background solid şi la ora actuală are în portofoliu cele mai populare jocuri din România.

Reporter: Cum a evoluat activitatea companiei pe care o reprezentaţi, în perioada crizei?

Marius Stoi: Bineînţeles că, în perioada crizei, activitatea companiei a scăzut. Fiind mai puţini bani în piaţă, este şi normal ca activitatea companiei să se diminueze.

Anul trecut, DGL Pro a avut o cifră de afaceri de 788.900 lei, faţă de 1.089.291 lei, în 2012.

Reporter: Ce strategie aţi abordat pentru depăşirea situaţiei economice dificile?

Marius Stoi: Ne-am optimizat toată activitatea. Am încercat să creştem productivitatea angajaţilor, prestând aceleaşi servicii, cu mai puţini oameni.

Am operat reduceri de personal, dar salariile celor rămaşi nu au fost schimbate şi, bineînţeles, am încercat să venim cu produse noi pe piaţă.

În principiu, ne-am axat pe produsele noastre, cele proiectate de noi.

Reporter: Cu ce parteneri importanţi colaboraţi?

Marius Stoi: Lucrăm cu toate companiile din România - Smart Exim din Bucureşti, Gamex de la Târgu Mureş, Newton Slots din Bucureşti, Mibatron - o companie care se ocupă cu plantarea componentelor pe plăcile cu circuite imprimate etc.

Carcasele pentru jocuri le produc în Bulgaria, cu Taiwan colaborez pentru plăcile de joc, iar pentru prototipuri lucrez cu o firmă din Lituania.

Reporter: Câţi angajaţi aveţi şi de când funcţionaţi pe piaţa de profil?

Marius Stoi: În prezent, suntem 10 angajaţi şi funcţionăm sub numele DGL din 2006. Iniţial, am avut firma Digital Electronic Prodexport şi în 2006 am făcut o firmă nouă.

DIGITAL ELECTRONIC a fost fondată în 1994, având iniţial ca principal obiect de activitate distribuţia de piese de schimb pentru sălile de jocuri de noroc din România. După o activitate fulminantă între anii 1995 şi 1998 a urmat şi o uşoară scădere a productivităţii care a durat până în 2002.

Anul 2002 a adus cu el o nouă echipă de conducere şi împreună cu aceasta o nouă activitate cu îmbunătăţiri majore. În prezent, societatea desfăşoară o gamă largă de activităţi în domeniul jocurilor de noroc.

Eu personal am început activitatea în domeniul jocurilor de noroc din 1992 şi, la început, am fost angajat în acest domeniu.

Reporter: Cum a evoluat această piaţă şi ce estimări aveţi pentru întregul an 2014?

Marius Stoi: Începând din anul 2009, în domeniul jocurilor de noroc, ne-am confruntat cu două probleme - criza financiară şi schimbarea legislaţiei. Am avut parte de aceste două lovituri şi, bineînţeles, că piaţa a scăzut, aşa cum era normal.

În momentul în care economia va creşte, vom fi şi noi în ascensiune, pentru că suntem clar strâns legaţi de acest indicator. Dacă sunt bani, jucătorii au mai mulţi bani, joacă mai mult. Dacă jucătorii joacă mai mult, operatorii au mai mulţi bani şi-i investesc în echipamente. Este simplu.

Reporter: Vă mulţumesc!