Grant elveţian de 3 milioane de euro pentru reabilitarea termică a construcţiilor publice

Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) şi Biroul Elveţian de Cooperare şi Asistenţă Financiară derulează programul pilot de reabilitare termică a locuinţelor şi a construcţiilor publice, constituit din două etape. Implementarea şi derularea programului se realizează prin Compania Naţională de Investiţii, sub directa coordonare şi monitorizare a MTCT.

În prezent, se află în desfăşurare cea de-a doua etapă, care vizează reabilitarea clădirilor publice şi administrative şi care trebuie să fie finalizată pe parcursul anului viitor, ne-a precizat Marinela Ivan, coordonator de proiecte pe partea de infrastructură, energie şi mediu, din cadrul Biroului Elveţian de Cooperare. Domnia sa ne-a spus că pregătirea acestei etape a început din luna decembrie 2004, proiectul fiind aprobat la sfîrşitul anului trecut. Autorităţile pregătesc documentele aferente licitaţiei pentru atribuirea serviciilor de proiectare.

Valoarea etapei a doua a programului de reabilitare termică se cifrează la 4,3 milioane de euro. Din această sumă, 3 milioane de euro provin dintr-un grant acordat din Fondul Elveţian de Contrapartidă (finanţare nerambursabilă), MTCT contribuind cu 999.000 de euro. Consiliile judeţene participă şi ele cu 333.000 de euro.

Marinela Ivan ne-a precizat că, în cadrul celei de-a doua etape, sînt propuse pentru reabilitare 20 de clădiri publice (spitale, centre sociale, cămine de bătrîni, scoli etc) situate în 20 de localităţi diferite - Bacău, Tiglead - Bihor, Lehliu - Călă-raşi, Reşiţa - Caraş Severin, Hăghig - Covasna, Moroieni - Dîmboviţa, Runcu - Gorj, Gheorghieni - Harghita, Slobozia - Ialomiţa, Baia Sprie - Maramureş, Strehaia - Mehedinţi, Sighişoara - Mureş, Caracal - Olt, Satu Mare, Gura Humorului - Suceava, Videle - Teleorman, Timişoara - Timiş, Tulcea, Milcoiu - Vîlcea, Vidra - Vrancea.

Principalele criterii de selecţie a locaţiilor menţionate au fost amplasamentul clădirilor, finanţarea, valoarea investiţiei, soluţia constructivă, anul construirii, starea clădirii, gradul de ocupare şi impactul socio- economic. Marinela Ivan ne-a spus că proiectul inregistrează întîrzieri faţă de calendarul stabilit (în prezent, procedurile pentru licitaţiile de proiectare ar fi trebuit să fie încheiate).

În ceea ce priveşte prima etapă a proiectului, în cadrul căreia au fost reabilitate termic clădirile de locuit aflate în proprietate publică, aceasta a fost derulată în perioda 2003-2004. În prima etapă au fost reabilitate 12 locuinţe, situate în 12 localităţi (Baia Mare - Maramureş, Bîrlad - Vaslui, Brăila, Buhuşi - Bacău, Botoşani, Cîmpulung Moldovenesc - Suceava, Iaşi, Tîrgu Mureş - Mureş, Tîrgu Jiu - Gorj, Sfîntu Gheorghe - Covasna, Slatina - Olt, Zimnicea - Teleorman.

În acest caz, valoarea inves-tiţională a depăşit 2 milioane de euro, din care 1,6 milioane de euro au fost alocate din Fondul Elveţian de Contrapartidă (finanţare nerambursabilă) şi 1 milion de euro reprezintă fonduri de la MTCT.

Potrivit doamnei Ivan, pentru ambele etape au fost prevăzute măsuri complexe de reabilitare termică, ce constau în izolarea termică a anvelopei exterioare a clădirii, înlocuirea tîmplăriei exterioare cu tîmplărie termopan cu geam dublu, refacerea instalaţiilor de încălzire interioră, coloanelor, conductelor de distribuţie, corpurilor de încălzire, instalarea la nivel de apartament şi la fiecare corp de încălzire a robinetelor termostat şi a alocatoarelor de cost. Totodată, programul presupune şi instalarea, la fiecare scară de bloc sau imobil, a contoarelor de energie termică şi apă caldă şi la fiecare apartament a apometrelor şi contoarelor, montarea de robinete şi instalaţii de duş care să permită reducerea consumului de apă caldă menajeră, refacerea şarpantei sau a acoperişului tip terasă, curaţirea şi igienizarea subsolurilor, precum şi montarea şi instalarea de centrale termice de bloc, acolo unde clădirea nu era racordată la sistemul urban de încălzire sau unde sistemul de încălzire nu mai exista.

În general, costurile medii pentru un apartament, în cazul primei etape, au oscilat între 1.500 şi 3.500 de euro, cu toate taxele aferente incluse. După reabilitare, ne-a precizat Marinela Ivan, pierderile de căldură au scăzut la circa 9% pentru pereţi, 15% pentru ferestre şi sub 3,5% pentru planşeul situat peste subsol, de la aproximativ 33% pentru pereţi, 38% pentru ferestre şi 7% pentru planşeul de peste subsol - cît reprezentau pierderile de căldură înainte de reabilitare. Astfel, au rezultat reduceri totale ale pierderilor de căldură cu pînă la 40% pe circuitul de încălzire şi de 20% pe circuitul de apă caldă menajeră.

În cazul clădirilor publice şi administrative se aşteaptă ca impactul economic să fie şi mai evident, datorită faptului că, pentru acestea, tariful de energie termică nu este subvenţionat. Reprezentantul Biroului Elveţian de Cooperare ne-a mai spus că investiţiile nu pot fi realizate imediat, ci în circa 5-6 pînă la 10-12 ani, în funcţie de complexitatea măsurilor de reabilitare termică implementate.