GRANTURI ŞI ÎMPRUMUTURI România are la dispoziţie 30,5 miliarde euro, prin PNRR

PNRR trebuie să intervină cu reforme şi investiţii în următoarele domenii: transportul; mediul, schimbările climatice, energia, eficienţa energetică şi tranziţia verde; dezvoltarea localităţilor urbane, valorificarea patrimoniului cultural şi natural şi turism; agricultura şi dezvoltarea rurală; sănătatea, educaţia, mediul de afaceri, cercetarea, inovarea, digitalizarea, îmbunătăţirea fondului construit, rezilienţa în situaţii de criză.

Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), ţara noastră poate să beneficieze de la UE de aproximativ 30,5 miliarde euro, compuse din 13,8 miliarde euro sub formă de granturi şi 16,7 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Banii alocaţi prin PNRR vin din fondul total de 672,5 miliarde euro destinat Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR) de la nivelul Uniunii Europene.

Statele membre UE pot transmite oficial către Comisia Europeană Planul lor Naţional de Redresare şi Rezilienţă până la 30 aprilie 2021, în vederea emiterii de către Comisie a deciziei de aprobare a Planului naţional. Până la această dată finală, statele sunt invitate să transmită Comisiei proiecte intermediare. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene de la noi a finalizat dezbaterile privind PNRR, urmând să facă modificările care se impun şi să trimită documentul, după aprobarea în Guvern, către CE.

Ulterior aprobării de către Comisia de la Bruxelles şi după ce Consiliul Uniunii Europene îşi va da acordul, la începutul lunii iulie, guvernul de la Bucureşti ar urma să primească un avans de 14% din sumă, adică aproape 4 miliarde euro. 70% din alocarea de 30,5 miliarde euro trebuie contractată până la 31 decembrie 2022, iar restul de 30% până la finalul anului 2023. Proiectele se vor derula până în anul 2026, iar Comisie Europeană şi Consiliul UE vor aproba de două ori pe an, pentru fiecare stat, decontarea sumelor cheltuite. Ultima cerere de plată va fi trimisă în august 2026.

Amintim că Uniunea Europeană a decis să înfiinţeze un instrument financiar temporar - #NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021-2027. Scopul principal al acestuia este să ofere sprijin statelor membre pentru a face faţă provocărilor generate de Criza Covid19 şi consecinţele sale economice.

Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR) este pilonul principal al #NextGenerationEU şi are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro.

Scopul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă este de a oferi sprijin pentru investiţii şi reforme esenţiale în vederea redresării sustenabile şi pentru ameliorarea rezilienţei economice şi sociale a statelor membre UE. La finalul perioadei de investiţii, economiile şi societăţile europene vor fi mai bine pregătite pentru provocările şi portunităţile tranziţiilor verzi şi digitale.

Din cele 750 miliarde euro destinate "Next Generation EU", Comisia Europeană a alocat 672,5 miliarde euro instrumentului temporar MRR în vederea finanţării planurilor de redresare şi rezilienţă pe care le elaborează statele membre UE.

Bugetul MRR este constituit din:

àA. granturi în valoare de până la 312,5 miliarde euro

àB. împrumuturi de până la 360 miliarde euro

Planul de Redresare şi Rezilienţă al ţării noastre se constituie într-un Document Strategic ce stabileşte priorităţile investiţionale şi reformele necesare pentru redresare şi creştere sustenabilă, corelate tranziţiei verzi şi digitale avute în vedere de Comisia Europeană.

PNRR se referă la un pachet coerent de investiţii publice şi reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Ţară 2019-2020. PNRR are la bază 6 piloni principali:

1.Tranziţia spre o economie verde;

2.Transformarea digitală;

3.Creşterea economică inteligentă, sustenabilă şi incluzivă;

4.Coeziunea socială şi teritorială;

5.Sănătate şi rezilienţă instituţională;

6.Copii, tineri, educaţie şi competenţe.

Astfel, PNRR trebuie să intervină cu reforme şi investiţii în următoarele domenii: transportul; mediul, schimbările climatice, energia, eficienţa energetică şi tranziţia verde; dezvoltarea localităţilor urbane, valorificarea patrimoniului cultural şi natural şi turism; agricultura şi dezvoltarea rurală; sănătatea, educaţia, mediul de afaceri, cercetarea, inovarea, digitalizarea, îmbunătăţirea fondului construit, rezilienţa în situaţii de criză.