Grecii se pregătesc să returneze datoria

Aflată într-o situaţie economică mai mult decât precară, Grecia se pregăteşte să facă investiţii care ridică numeroase semne de întrebare. Recent, presa din Spania a dezvăluit că guvernul de la Atena intenţionează să cumpere 400 de tancuri din SUA, iar mai nou a apărut informaţia că Grecia doreşte să cumpere patru fregate franceze în valoare de pes-te un miliard de euro. În primă fază, Grecia comandase şase fregate, în urmă cu doi ani, dar pe fondul evoluţiei crizei şi-a mai redus pretenţiile. Natural, se ridică mai multe probleme vizavi de onestitatea acestor demersuri, şi dacă aceste achiziţii vor ajuta în vreun fel economia elenă sau dacă aceste demersuri reprezintă pur şi simplu pregătiri pentru returnarea datoriilor uriaşe acumulate în ultimii ani. Potrivit unui studiu prezentat de CNBC, Grecia are o datorie externă totală de 579 miliarde de dolari.

Der Spiegel a dezvăluit intenţia autorităţilor din Franţa de a vinde patru nave de război ultramoderne Greciei, la o valoare de 300 de milioane de euro bucata şi conform datelor contractuale cumpărătorul va avea dreptul să le folosească gratuit în primii cinci ani, după care să înceapă să le plătească. Anunţul a stârnit mânia germanilor, care se consideră înşelaţi în toa-tă această schemă economică, fiind nemulţumiţi că se văd obligaţi să împrumute Grecia, iar această ţară să încheie astfel de acorduri cu alte state. Un director de la compania ThyssenKrupp din Germania a trimis o notificare executivului în care reclama faptul că achiziţia de ambarcaţiuni franceze va fi finanţată practic de contribuabilii germani. Cele patru fregate sunt nave nedetectabile de radar şi sunt construite de compania franceză de stat DCNS. Fregatele poartă numele FREMM au fiecare o lungime de circa 150 de metri, cântăresc 6.000 de tone şi au o autonomie de circa 7.000 de mile nautice.

Indirect, Grecia reuşeşte să provoace o stare de tensiune între două ţări care ale căror relaţii politico - economice au devenit tot mai strânse. Extrem de deranjaţi de această sitauaţie, politicienii germani încearcă să pună presiune pe preşedintele francez Nicolas Sarkozy pentru ca acesta să sisteze afacerea.