Guvernul a adoptat strategia de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome

Astăzi a fost adoptată, prin hotărare de Guvern, Strategia de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020, document ce include recomandările europene privind incluziunea romilor şi este în concordanţă cu Strategiile aprobate anterior în acest domeniu, informează Executivul.

Obiectivul principal al Strategiei este incluziunea socio-economică a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome la un nivel similar celui al populaţiei majoritare, potrivit unui comunicat remis redacţiei. Principalele domenii de intervenţie sunt reprezentate de accesul la educaţie, locuri de muncă, sănătate şi locuinţe, în complementaritate cu serviciile sociale şi infrastructura, cultura şi combaterea discriminării.

Strategia este însoţită de planuri de acţiune pentru fiecare domeniu major de intervenţie, stabileşte rezultate-ţintă, surse de finanţare, precum şi un sistem flexibil de implementare, monitorizare şi revizuire.

Cheltuielile estimate pentru implementarea acţiunilor cuprinse în acest document în perioada 2015-2016 sunt de 430,502 milioane de lei, urmand ca efortul naţional de finanţare să fie completat din Fondul Social European în domeniile educaţiei şi ocupării. De asemenea, pentru finanţarea Strategiei în perioada 2015-2020 vor fi accesate şi fonduri europene structurale şi de investiţii din cadrul financiar multi-anual al UE.

În domeniul educaţiei, principalele obiective vizează reducerea discrepanţelor dintre copiii romi şi cei care nu aparţin acestei minorităţi în ceea ce priveşte participarea şcolară, nivelul de performanţă şcolară, condiţii socio-economice şi reducerea numărului de cazuri de discriminare din şcoli. Principalele măsuri pentru atingerea acestor obiective vizează derularea unor programe naţionale distincte care au scopul de a conduce la creşterea accesului la educaţie timpurie a copiilor vulnerabili, inclusiv a celor romi, prin acordarea de consiliere parentală, de hrană şi prin extinderea facilităţilor existente de îngrijire pentru copii (grădiniţe, creşe, centre de îngrijire de zi). De exemplu, se are în vedere iniţierea unui program naţional, prin colaborarea între nivelul central şi local al administraţiei publice, în vederea furnizării de sprijin pentru 10.000 de copii din categorii vulnerabile (inclusiv romi) şi în risc de abandon şcolar, pentru îmbunătăţirea situaţiei socio-economice în aspectele care le blochează incluziunea educaţională (hrană, haine, condiţii de locuire, stare de sănătate etc). În identificarea beneficiarilor se va păstra, pe cât posibil, echilibrul de gen. Totodată, se are în vedere încadrarea de mediatori şcolari în toate cele 1680 de unităţi de învăţământ în care numărul de copii şi elevi romi este de minim 15% (procentul se revalidează de unităţile şcolare numai împreună cu organizaţiile rome, cu reprezentanţii romi, cu structurile rome locale şi judeţene). Mediatorii şcolari vor fi cooptaţi de către unităţile de învăţământ în toate activităţile de prevenire continuă a segregării. Stragia include şi alte măsuri concrete.

Se mai vizează dezvoltarea programelor de tip "Şcoală după şcoală" în comunităţile rome, prin includerea în rândul beneficiarilor a minimum 10.000 de copii romi de la nivel primar şi gimnazial din şcoli unde ponderea elevilor romi este peste 10%, respectiv continuarea programelor "A doua şansă" pentru cei care au abandonat şcoala; continuarea măsurilor de acţiune prin care sunt alocate locuri special pentru romi în instituţiile de învăţământ superior, în şcolile profesionale şi liceale, etc.

În sectorul ocupării, principalul obiectiv urmăreşte îmbunătăţirea participării la piaţa muncii a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome prin acţiuni precum: campanii de informare pe piaţa muncii pentru asigurarea legăturii dintre angajatori şi romii care nu au de lucru (servicii gratuite de informare, mediere şi consiliere a celor în căutarea unui loc de muncă); facilitarea mobilităţii forţei de muncă şi antreprenorialului pentru romi (prin acordarea unor prime de angajare, oferire de consultanţă gratuită întreprinzătorilor începători); acordarea de facilităţi pentru agenţii economici care angajează candidaţi din grupuri defavorizate.

În domeniul sănătăţii, se urmăreşte îmbunătăţirea accesului cetăţenilor romi la servicii de sănătate de bază, preventive şi curative; reducerea riscurilor şi prevenirea îmbolnăvirilor; prevenirea discriminării romilor care accesează servicii de sănătate, prin măsuri precum: susţinerea programelor de burse pentru tinerii romi care vor să urmeze studii postliceale şi universitare din domeniul serviciilor de sănătate; angajarea cu prioritate în comunităţile de romi rurale a asistentului medical comunitar rom şi a mediatorului sanitar; consilierea populaţiei rome asupra dreptului la pachetul minimal de servicii de sănătate pentru persoanele care nu sunt incluse în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi monitorizarea accesului acestora; înscrierea populaţiei rome pe listele medicilor de familie; informarea şi consilierea femeilor şi fetelor rome privind sănătatea reproducerii, riscurile asociate mariajelor timpurii, sănătatea mamei şi copilului, prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi a traficului de persoane; înfiinţarea unei linii verzi de sesizare a discriminării pacienţilor romi care accesează serviciile de sănătate, de către fiecare consiliu judeţean.

În sectorul locuirii, obiectivul este asigurarea unor condiţii decente de viaţă şi asigurarea de servicii publice şi de infrastructură. Printre măsurile avute în vedere sunt: construirea de locuinţe sociale pentru asigurarea accesului nediscriminatoriu romilor cu venituri mici; reabilitarea clădirilor în zone locuite de populaţie romă vulnerabilă; sprijinirea activităţii de cadastru şi intabulare a proprietăţilor imobiliare.

Pe lângă sectoarele menţionate, care se regăsesc şi în recomandările europene, Strategia de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020 se adresează domeniilor cultural, protecţia copiilor, justiţie, ordine publică, administraţie şi dezvoltare comunitară.

Monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei se va face de către un comitet interministerial constituit în acest scop. Un Punct Naţional de Contact va fi desemnat de către primul-ministru, conform recomandărilor UE.

La nivel judeţean vor fi înfiinţate grupuri de lucru formate din reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai Birourilor judeţene pentru romi, iar primăriile vor angaja experţi în problematica romilor, care să lucreze la implementarea strategiei, alături de alţi reprezentanţi locali.

Analiza punerii în aplicare a planurilor de acţiune, conform indicatorilor stabiliţi, se va face de două ori pe an, iar în cazul în care va fi nevoie, vor fi luate măsuri de remediere. Un raport anual privind implementarea Strategiei va fi trimis Guvernului şi, ulterior, Comisiei Europene, prin intermediul Punctului Naţional de Contact.