GUVERNUL A FINALIZAT PLANUL DE RELANSARE ECONOMICĂ Fondurile europene, vitale pentru restartarea economiei şi demararea investiţiilor

Guvernul a finalizat întocmirea planului de redresare economică în urma crizei generată de pandemia Covid-19. Intitulat pompos "Plan Naţional de Investiţii şi Relansare Economică", programul propus de Cabinetul Orban este o înşiruire de obiective, măsuri şi sume care vor fi alocate în diferite domenii de activitate.

Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică va fi prezentat oficial, diseară, de preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Ludovic Orban, prilej cu care aşteptăm detalierea anumitor aspecte din acest "program multianual de guvernare".

După o primă lectură a înşiruirii de obiective din acest nou program de guvernare pentru următorii şapte ani, am constatat că sectorul de activitate cel mai afectat în urma pandemiei - ne referim la HoReCa - nu are un capitol separat cu măsurile necesare care să îl readucă în parametrii funcţionali existenţi înainte de actuala criză. Antreprenorii din acest domeniu vor putea să acceseze sumele destinate dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, sume alocate capitalului de lucru şi investiţiilor.

Un alt aspect ce reiese din planul întocmit de Guvern este neclaritatea surselor de finanţare. În document, sunt menţionate acordarea unor granturi - probabil de la Comisia Europeană -, fonduri alocate din Programul Operaţional Regional pe două axe de finanţare, precum şi înfiinţarea unui Fond Român de Investiţii şi a unei Bănci Naţionale de Dezvoltare, dar nu ni se oferă o garanţie cu privire la ultimele două surse de finanţare în privinţa strângerii zecilor de miliarde de euro destinate restartării economiei româneşti, demarării şi finalizării investiţiilor necesare.

Încă de la începutul documentului, Guvernul ne anunţă că modelul de dezvoltare a României bazat doar pe consumul populaţiei, determinat de politicile pro-ciclice ale guvernărilor anterioare, trebuie schimbat într-un nou model de creştere economică axat pe:

• stimularea şi dezvoltarea capitalului autohton şi a competitivităţii companiilor româneşti

• investiţii în domenii strategice ale infrastructurii publice

• transformarea digitală a economiei şi a administraţiei publice

• pregătirea economiei pentru noua revoluţie tehnologică

• tranziţia către o economie durabilă

Obiectivul noului model de dezvoltare economică promovat de Guvern ar fi realizarea convergenţei cu economiile europene, astfel încât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard să ajungă la 87% din media UE27, până în anul 2025.

După ce trece în revistă măsurile luate în starea de urgenţă şi pe parcursul stării de alertă cu privire la sprijinirea companiilor pentru păstrarea capitalului de lucru şi pentru investiţii, cu privire la plata şomajului tehnic şi a susţinerii unei părţi din salariu, cu privire la amânarea plăţii ratelor la creditele bancare, la unele scutiri de impozite şi taxe, la IMM Invest, Executivul împarte Planul Naţional în două capitole: unul privind relansarea economică şi cel de-al doilea privind investiţiile.

• Granturi pentru companii

Planul de relansare economică este împărţit pe mai multe subcapitole, dar cel principal vizează granturile acordate pentru repornirea întreprinderilor, capital de lucru şi investiţii.

Astfel, 50.000 de mici antreprenori vor beneficia de granturi de 2000 euro, ce vor putea fi folosiţi pentru stocuri, plata datoriilor către furnizori, plata chiriilor şi a utilităţilor.

Pentru activităţile comerciale şi serviciile afectate de Covid-19, se acordă granturi pentru finanţarea chiriilor pentru o perioadă de trei luni.

În privinţa capitalului de lucru pentru repornirea activităţilor economice pentru IMM-uri, vor fi acordate granturi în valoare maximă de 125.000 euro pentru următoarele sectoare de activitate: HoReCa, turism, transporturi, evenimente. Banii vor putea fi folosiţi şi pentru stocuri, plata datoriilor către furnizori şi achiziţionarea de echipamente.

În privinţa investiţiilor şi reconversie economică a IMM-urilor, granturile acordate vor fi între 50.000 euro şi 200.000 euro pentru următoarele domenii de activitate: industria sanitară, farmaceutică, alimentară, auto, IT, energie, construcţii, transport, turism, confecţii. Banii vor putea fi folosiţi pentru producţie, achiziţia de echipamente, utilaje şi tehnologii.

Următoarele granturi sunt acordate pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor. Astfel pentru investiţiile în microîntreprinderi prin supracontractarea proiectelor din lista de rezervă din Programul Operaţional Regional - Axa 2.1, se vor acorda granturi maxime de 200.000 euro.

Pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor, prin alocarea suplimentară de fonduri prin Programul Operaţional Regional - Axa 2.2, se vor acorda granturi cuprinse între 200.000 euro şi 1.000.000 euro.

Prin Programul Operaţional Regional, pentru finanţarea investiţiilor mari destinate dezvoltării IMM-urilor pentru creşterea productivităţii, se vor acorda granturi cuprinse între 2.000.000 euro şi 6.000.000 euro.

Un subcapitol important în sprijinirea activităţii IMM-urilor este cel destinat granturilor acordate pentru iniţiative antreprenoriale inovative şi digitalizarea companiilor. Astfel vor fi acordate granturi de 40.000 euro pentru start-up-urile pentru studenţi care crează două locuri de muncă şi 100.000 euro pentru cele cu cinci locuri de muncă, în domeniile de activitate prevăzute în Strategia Naţională de Competitivitate a României şi în Strategia de Cercetare Dezvoltare Inovare.

În privinţa digitalizării IMM-urilor, valoarea unui grant va fi cuprinsă între 30.000 euro pe proiect şi 100.000 euro pe proiect, iar banii vor fi destinaţi cheltuielilor efectuate cu echipamente IT, automatizarea echipamentelor industriale, automatizarea fluxurilor tehnologice.

Prin noul Plan Naţional de Relansare Economică se înfiinţează noul program start-up: Star-Tech Innovation. Obiectivul acestuia este finanţarea start-up-urilor inovative - aproximativ 7000 de noi IMM-uri - prin granturi de o valoare estimată la 42.000 euro.

În domeniul digitalizării, vor fi finanţate şi programele de educaţie digitală a angajaţilor pentru IMM-uri, cu granturi între 30.000 euro/proiect şi 100.000 euro/proiect.

• Bani pentru agricultură, industria alimentară şi investiţii greenfield

Fondurile alocate pentru relansarea economică vor fi distribuite şi pentru dezvoltarea agriculturii şi a industriei agro-alimentare. Astfel, 120 milioane euro vor fi alocaţi pentru construirea a 8 depozite regionale cu temperatură controlată pentru depozitarea, sortarea, ambalarea, etichetarea şi comercializarea produselor agricole locale.

Guvernul va acorda granturi pentru achiziţia de echipamente pentru irigaţii - câte 6000 euro/beneficiar, pentru antreprenoriat rural - granturi între 40.000 euro pentru două locuri de muncă create şi 100.000 euro pentru cinci locuri de muncă create. Obiectivul este sprijinirea directă a activităţilor de procesare şi de distribuţie a produselor agricole obţinute de micii producători.

Pentru instalarea tinerilor fermieri cu teren agricol concesionat de la stat, Guvernul va aloca 42 milioane euro, din care 20 milioane euro sunt destinaţi tinerilor aflaţi în afara graniţelor care doresc să se reîntoarcă în ţară în domeniul agricol. Beneficiarii acestui program vor putea accesa facilitatea concesionării de terenuri cu destinaţie agricolă, libere de contract cu suprafaţă de maxim 50 de ha, aparţinând domeniului public sau privat al statului.

O componentă importantă a viitoarelor alocări bugetare priveşte programele de finanţare pentru investiţii noi şi pentru relocarea unor companii în ţara noastră. Schema de ajutor de stat pentru investiţii noi (greenfield) are drept obiectiv stimularea şi atragerea investiţiilor noi cu impact major în economie prin finanţarea de proiecte de investiţii, inclusiv investiţii de tip greenfield, iar valoarea ajutorului de stat acordat va fi de maximum 37,5 milioane euro/investiţie.

Guvernul introduce şi o schemă de ajutor de stat pentru sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională, iar granturile vor fi acordate pentru realizarea de investiţii care determină crearea de noi locuri de muncă. Valoarea ajutorului de stat acordat este de maximum 37,5 milioane euro/investiţie.

• Fondul Român de Investiţii, capitalizat cu 300 milioane euro

Prin noul Plan de Relansare Economică, Guvernul instituie scheme de garantare şi instrumente de asigurare a lichidităţii.

Astfel, programul IMM Invest va continua şi anii următori şi vor fi acordate şi garanţii de stat pentru creditarea companiilor mari pentru capital de lucru şi investiţii, după schema stabilită în IMM Invest. În privinţa companiilor mari, vor fi sprijinite cele care au o cifră de afaceri mai mare de 20 milioane lei; este vorba despre aproximativ 600 de companii.

În privinţa asigurării lichidităţii companiilor, se instituie o schemp de garantare privind asigurarea creditului comercial (furnizor), un program de garantare a finanţărilor de tip factoring cu regres şi scontarea efectelor de comerţ şi un program de garantare a leasing-ului de echipamente şi utilaje pentru IMM-urile care optează pentru o finanţare non-bancară.

Guvernul va introduce instrumente de creştere a capitalizării companiilor şi de finanţare a investiţiilor. Astfel vor fi acordate bonificaţii la plata impozitului pe profit acordată în funcţie de menţinerea capitalurilor proprii pozitive şi/sau creşterea acestora pe o perioadă de timp.

Executivul va înfiinţa Fondul Român de Investiţii (FRI) pentru finanţarea unor investiţii în domenii de interes strategic, finanţarea care se va realiza din activităţi precum private equity (fonduri de investiţii sub formă de participare la capitalul social al unor societăţi comerciale), venture capital (fonduri de investiţii în societăţi comerciale nou sau de curând înfiinţate), agenţie de promovare a investiţiilor, proiecte educaţionale pentru antreprenori etc.. Capitalizarea iniţială a fondului va fi de 300 milioane euro.

De asemenea, va fi înfiinţată şi Banca Naţională de Dezvoltare (BND) ca instituţie de credit pentru proiecte de investiţii. Banca va contracta împrumuturi pe pieţele de capital şi va acorda finanţări, în condiţii avantajoase, pentru proiecte de investiţii care sprijină obiectivele naţionale de interes strategic.

• Alocări importante pentru ocuparea forţei de muncă şi protecţie socială

Guvernul va continua să acorde indemnizaţia de şomaj tehnic pentru angajatorii/profesioniştii a căror activitate este suspendată. Impactul bugetar al acestei măsuri se ridică la 850 milioane lei pe lună. De asemenea, vor fi stimulate reluarea activităţilor economice şi a ocupării.

Pentru beneficiarii indemnizaţiei de şomaj tehnic care îşi reiau activitatea se acordă o sumă în cuantum de 41,5% din salariul brut al angajatului (maxim 41,5% din câştigul salarial mediu brut pe ţară) pe o durată de 3 luni. Impact bugetar este de 3,35 miliarde lei.

Totodată, Executivul va asigura plata unei indemnizaţii în valoare de 75% din diferenţa dintre salariul brut al unui angajat prevăzut în contractul individual de muncă dinaintea reducerii programului şi salariul brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii progamului de lucru. Măsura se aplică companiilor a căror cifră de afaceri a scăzut cu cel puţin 10% comparativ cu luna similară a anului anterior. Finanţarea acestei măsuri se va acoperi prin Programul SURE.

Vor fi acordate granturi pentru formarea profesională a angajaţilor, pentru stimularea ocupării tinerilor, a persoanelor cu vârsta de peste 50 ani şi a românilor întorşi din străinătate, precum şi pentru protejarea angajaţilor şi a zilierilor. De exemplu, pentru susţinerea locurile de muncă destinate tinerilor, valoarea granturilor acordate se ridică la 25.000 euro.

Va fi stimulată telemunca, prin acordarea unui sprijin în valoare de 500 euro/angajat pentru achiziţionarea de echipamente IT pentru angajaţii care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă/alertă.

• Investiţiile în infrastructura de transport şi energetică, o prioritate a Guvernului

Partea a doua a Planului Naţional propus de Cabinetul Orban se referă la finanţarea investiţiilor care vor fi realizate în infrastructura de transport, energie, sănătate, educaţie, dezvoltare locală, agricultură, mediu şi sport.

Astfel, în infrastructura rutieră, se preconizează alocarea a 4,3 miliarde euro pentru finalizarea lucrărilor de infrastructură aflate în implementare - 407,3 Km de autostrăzi şi drumuri expres. Dintre cele mai importante lucrări aflate în derulare enumerăm autostrăzile Sibiu-Piteşti, Transilvanis, Sebeş-Turda, Autostrada 0 din jurul Capitalei, drumul expres Craiova-Piteşti, varianta de ocolire a municipiului Bacău, Podul peste Dunăre de la Brăila.

Totodată se doreşte ca în următorii zece ani, până în 2030, să fie conectate cu autostrăzi provinciile istorice ale României şi cu reţelele de transport pan-europene, prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi şi drumuri expres, cu o finanţare totală de 31 miliarde euro.

În infrastructura rutieră, Guvernul preconizează investiţii în aproximativ 3000 km de cale ferată, în perioada 2020 - 2030, cu un cost estimat de aproximativ 18 miliarde euro.

Tot în infrastructura de transport, Executivul doreşte dezvoltarea unor noi magistrale de metrou (în municipiul Cluj Napoca şi localităţile adiacente) şi extinderea magistralelor existente, modernizarea şi extinderea infrastructurii porturilor maritime şi fluviale, cu accent pe Portul Maritim Constanţa şi extinderea şi construirea de terminale aeriene pentru pasageri, cât şi de zone cargo.

În domeniul energetic, valoarea investiţiilor programate în Sistemul Energetic Naţional pentru perioada 2020 - 2025 este estimată la 12,48 miliarde euro de la producţia de energie la reţele inteligente de transport şi distribuţie gaze naturale si electricitate. În zona energiei verzi, se preconizează construirea de parcuri eoliene onshore şi offshore şi noi capacităţi de producţie hidro (Retezat, Vidraru, Mărişelu, Avrig, Bistra, Livezeni etc.). În domeniul investiţiilor strategice vor fi continuate lucrările realizate de Romgaz pentru centrale electrice cu turbine cu gaze (Iernut, Mintia), dezvoltarea proiectelor offshore Neptun Deep, Est Rapsodia şi Trident de la Marea Neagră, fabrică de metanol (greenfield), noi capacităţi energetice în parteneriat cu companii private (Chimcomplex, Alro, Liberty Galaţi, etc.).

Va continua planul de restructurare şi decarbonare 2020 - 2025 al Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A, creşterea capacităţii de producţie a energiei electrice pe bază nucleară cu cel puţin o unitate până în 2030 şi prelungirea duratei de operare a Unităţii 1 cu încă 30 de ani la SN Nuclearelectrica, creşterea capacităţii liniilor de transport a energiei electrice şi de interconexiune transfrontalieră şi vor fi realizate investiţii în sistemul naţional de transport al gazelor naturale şi pentru interconectarea cu sistemul internaţional de transport.

• Obiective ambiţioase în sănătate, educaţie şi sport

În domeniul sănătăţii, până în anul 2027 vor fi construite primele trei spitale regionale la Cluj, Craiova şi Iaşi şi vor fi finanţate cu 17,5 miliarde lei construirea/modernizarea/reabilitarea a 1450 de centre medicale în mediul rural, 25 spitale judeţene şi 110 spitale orăşeneşti.

În perioada 2021-2027, Guvernul intenţionează să modernizeze sau reabiliteze 2488 de unităţi şcolare, iar în următorul an să finalizeze construirea de grupuri sanitare pentru 375 de unităţi de învăţământ. De asemenea, se vor construi 180 grădiniţe cu program prelungit sau săptămânal, 30 de cămine studenţeşti şi 40 de campusuri şcolare care să includă şcoală, liceu, internat, teren sport, ateliere, laboratoare, şi cantină.

În domeniul dezvoltării locale, în perioada 2021-2027 se va aloca un buget de aproximativ 8 miliarde de lei pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare pentru finanţarea a 750 de proiecte, dintre care 600 în mediul rural şi 150 în mediul urban, şi vor fi realizate investiţii în 500 de microstaţii de tratare, fose septice şi sisteme alimentare cu apă.

Guvernul va aloca 1 miliard de euro în cadrul multianual 2021-2027, dintr-un un buget total estimat la 9,6 miliarde lei pentru extinderea şi înfiinţarea de noi reţele inteligente de gaze naturale în scopul racordării a 70% dintre locuinţele din România.

De asemenea, până în 2027 Guvernul îşi propune să reabiliteze şi să modernizeze aproape 20.000 km de drumuri locale, cu o valoare de aproximativ 20 de miliarde lei şi 7.000 de km de drumuri judeţene, pentru care se vor aloca 12 de miliarde lei.

Totodată vor fi reabilitatea termic 45.000 de clădiri, vor fi consolidate 300 imobile cu risc seismic ridicat, vor fi modernizate infrastructurile de termoficare în 15 unităţi administrativ teritoriale, vor fi construite 10.000 de unităţi locative pentru specialişti şi 5.000 unităţi locative pentru tineri, destinate închirierii şi vor fi reabilitate mai multe monumente istorice şi sedii administrative.

În domeniul irigaţiilor, vor continua investiţiile în reabilitarea a 138 amenajări de irigaţii, ce deservesc o suprafaţă de aproximativ 2,4 milioane hectare. Va fi reluat procesul investiţional pentru tronsoanele 1-3 din Canalul Siret-Bărăgan, vor fi reabilitate 443 amenajări de desecare-drenaj, care deservesc o suprafaţă de 2.838.674 hectare şi vor fi reabilitate 220 amenajări de combaterea eroziunii solului, care deservesc o suprafaţa de 500.000 hectare.

În domeniul protecţiei mediului vor continua programele Rabla şi Rabla Plus, programul de dezvoltare a infrastructurii de reîncărcare a autovehiculelor electrice, cel de dezvoltare a transportului "verde" prin finanţarea autobuzelor electrice/gnc în municipii şi localităţi, precum şi cele privind creşterea eficienţei energetice în clădiri publice şi private, şi

creşterea eficienţei energetice în complexurile de producere a energiei. De asemenea, va fi continuat şi programul de reducere a emisiilor prin împădurirea terenurilor.

În domeniul sportiv, pentru sportul de performanţă, Guvernul doreşte construirea a 12 complexuri sportive cu o capacitate cuprinsă între 3.000-30.000 locuri, construirea a 8 bazine olimpice, 5 patinoare artificiale pentru competiţii şi 5 săli polivalente(cu o capacitate cuprinsă între 5.000-16.000 locuri).

Pentru sportul de masă, vor fi construite 250 săli de sport şcolare, 45 bazine didactice, 400 baze sportive şi 10 centre sportive pentru sporturi olimpice, care să cuprindă săli de antrenament, şcoală, internat, cantină, şcoală de antrenori, centru medical.