Guvernul propune interzicerea folosirii cianurilor în minerit în următorii 10 ani

Cabinetul condus de Dacian Cioloş a adoptat în una din ultimele şedinţe ale actualului Executiv, o propunere de moratoriu a utilizării cianurilor în minerit pe teritoriul României. Moratoriul legal propus Parlamentului solicită o perioadă de 10 ani în care tehnologiile pe bază de cianuri să nu fie folosite în minerit, informează un comunicat de presă al "Mining Watch Romania".

În acest interval de timp, statul român ar avea datoria să desfăşoare analize amănunţite ale problemelor de mediu generate de exploatările miniere pe bază de cianuri.

Propunerea de moratoriu vine ca răspuns la cererea Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor, adresată Guvernului Cioloş, de a formula un punct de vedere oficial. Acesta a fost solicitat din decembrie 2015 şi a vizat cele două propuneri legislative aflate în dezbaterea Parlamentului de intezicere definitivă a folosirii tehnologiilor pe bază de cianuri în România.

În continuare, Comisia de Industrii, în baza punctelor de vedere primite, va realiza un raport privind aceste iniţiative legislative. Decizia finală asupra interzicerii cianurii în minerit aparţine plenului Camerei Deputaţilor.

Reţeaua "Mining Watch" şi Campania "Salvaţi Roşia Montană" au cerut în repetate rânduri autorităţilor române interzicerea definitivă a folosirii cianurii în minerit. De la deversările cu cianuri produse periodic în întreaga lume, tragediile petrecute în ţara noastră la Certej sau Baia Mare şi ameninţarea producerii a 2900 de hectare de deşeuri de cianurare în România, toate argumentele au fost documentate şi prezentate instituţiilor abilitate.

Analizele proprii ale Ministerului Mediului şi ale Ministerul Culturii au dus la asumarea publică de către aceste instituţii a unor puncte de vedere favorabile interzicerii definitive a utilizării cianurii în minerit.

În egală măsură, Ministerul Energiei, cel al Justiţiei şi Ministerul de Externe au formulat poziţii similare. La polul opus, s-au situat ministerul Economiei şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale care susţin mineritul pe bază de cianuri în România în ciuda faptului că un studiu comandat de Comisa Europeană în 2010 arăta că "niciunul din Statele Membre UE nu e mare producător de aur, motiv pentru care s-ar susţine ideea că interzicerea cianurii ar avea efecte economice de mică amploare în UE".

Punctul de vedere al Guvernului, adoptat în şedinţa din 21 decembrie 2016 recomandă o soluţie legislativă de interzicere temporară a utilizării cianurilor în minerit pe următorii 10 ani. În acest interval, Guvernul propune "lansarea şi desfăşurarea unui program naţional de cercetare şi dezvoltare pentru identificarea de noi tehnologii de exploatare şi derulare a analizelor de impact necesare în vederea adoptării de decizii de autorizare a investiţiilor în domeniul mineritului auro-argentifer".

Scopul final al acestor cercetări ar fi acela ca noile tehnologii şi proceduri de autorizare "să corespundă unei perspective integrate care să reflecte toate interesele legitime de ordin public, nu doar cele de natură comercială".

Roxana Pencea Brădăţan, din partea "Mining Watch România", a declarat: "Această propunere de interzicere temporară a folosirii cianurii în minerit este un prim pas în direcţia interzicerii definitive a acestei practici toxice pentru natura şi comunităţile României. Este necesar să ne intensificăm în continuare eforturile căci, de cealaltă parte, industria şi lobby-ul aferent presează pentru continuarea folosirii cianurii, indiferent de consecinţe. Lupta pentru o Românie fără cianuri, pentru interzicerea definitivă a acestei metode toxice de extracţie, e departe de a fi încheiată şi rezultatul ei depinde de fiecare dintre noi, cetăţenii".

Soluţia legislativă a moratoriului este folosită în practica mai multor state precum şi a Uniunii Europene confruntate cu necesitatea luării unor decizii de autorizare a unor tehnologii controversate. Ea este utilizată nu doar în domeniul exploatării resurselor minerale, dar şi al agriculturii, managementului deşeurilor etc.

Cu titlu de exemplu, Elveţia a instituit un moratoriu privind folosirea organismelor modificate genetic (plante şi animale) până la investigarea tuturor riscurilor asupra mediului şi sănătăţii populaţiei pe care le presupune tehnologia modificărilor genetice.

Ştefania Simion, a afirmat din partea reţelei "Mining Watch România": "Din punct de vedere legal, 3 ar fi scenariile posibile la finalul unui asemenea moratoriu, dacă ar fi instituit: transformarea interzicerii temporare într-una definitivă, prelungirea moratoriului în cazul în care cercetările nu au ajuns la concluzii ferme şi ridicarea moratoriului, dacă riscurile folosirii tehnologiei apar ca acceptabile în balanţă cu beneficiile aduse".

Asumarea de către legislativ a propunerii Guvernului "ar transforma România în primul stat european care se angajează să investigheze în profunzime implicaţiile folosirii cianurilor în minerit", consideră Ştefania Simion.

"Mining Watch" afirmă că aceste investigaţii se vor desfăşura în mod independent faţă de evaluările finanţate şi defăşurate de industria minieră, iar acestea rămân singurele disponibile la momentul de faţă şi la baza luării deciziilor privind autorizarea unor proiecte de minerit la scală largă pe baza folosirii cianurilor.