Hidroelectrica a încheiat primul semestru cu pierderi de 46 milioane lei

Hidroelectrica a încheiat primul semestru cu pierderi de 45,9 milioane lei, faţă de profitul net de 23,3 milioane lei raportat în perioada similară a anului trecut. Potrivit raportului administratorului special al companiei, Remus Vulpescu, Hidroelectrica a avut, în primele şase luni, o cifră de afaceri de 1,26 miliarde lei, în scădere cu 23% faţă de semestrul I 2011.

Veniturile companiei au înregistrat această scădere din cauza secetei hidrologice care a afectat producţia de energie hidro în primele patru luni ale acestui an.

Cheltuielile cu apa brută uzinată au fost de 163,2 milioane lei, iar cele cu energia electrică achiziţionată - 41,3 milioane lei. În prima parte a anului trecut, Hidroelectrica a cumpărat energie de 396,5 milioane lei.

Cheltuielile cu personalul s-au cifrat la 206,6 milioane lei, iar cele cu reparaţiile - 145,7 milioane lei.

Administratorul special al Hidroelectrica menţionează, în raport, că va prezenta acţionarilor proiectul planului de reorganizare al companiei până la data de 31 august. Remus Vulpescu susţine, în raport, că trebuie limitate la minim cheltuielile cu investiţiile pe întreaga perioadă a procedurii insolvenţei.

• Sindicatele nu sunt de acord cu raportul administratorului judiciar

Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, a prezentat, vineri, raportul asupra cauzelor intrării în insolvenţă. Una dintre cauzele menţionate a fost cuantumul enorm al drepturilor salariale şi de altă natură (sporuri, adaosuri, prime, premieri, ajutoare, etc.) negociate prin contractul colectiv de muncă al Hidroelectrica.

Remus Borza a arătat că există un dezechilibru major între drepturile salariaţilor şi drepturile societăţii: "Se poate lesne observa că salariaţii dispun de o multitudine de instrumente prin care au puterea de a forţa deciziile conducerii, echilibrul contractual absolut necesar fiind încălcat prin favorizarea netă a salariaţilor în dauna intereselor societăţii. S-a ajuns astfel, după renegocieri reflectate în 16 acte adiţionale încheiate într-o perioadă de 5 ani, la o dimensiune exorbitantă a fondului anual de salarii, care s-a ridicat în anul 2011 la suma de 438.177.484 lei. Aceste cheltuieli cu personalul, care includ drepturile salariale, primele şi celelalte beneficii, cheltuielile cu formarea profesională, ajutoarele materiale, etc., mai puţin cheltuielile cu deplasarea, au o pondere semnificativă în totalul cheltuielilor de exploatare (14,7%) şi in cifra de afaceri (14,1%)".

Din această sumă, în anul 2011 doar 138.447.128 lei au reprezentat salariile de bază, diferenţa fiind formată din sporuri (75.613.753 lei) şi alte facilităţi (71.497.779 lei), constând, de exemplu, în: prime de vacanţă (30.426.077 lei), cheltuieli cu evenimente deosebite (2.437.609 lei), cheltuieli cu ajutoarele de energie electrică prevăzute în Contractul colectiv de muncă (8.932.081 lei), prime jubiliare (3.812.542 lei), primele acordate de Ziua Energeticianului (6.853.370 lei), cheltuielile cu tichetele de masă acordate salariaţilor (10.061.818 lei), cheltuielile cu formarea profesională a salariaţilor (1.935.012 lei).

În conformitate cu dispoziţiile H.G. nr. 277/2012 pentru aprobarea bugetului Hidroelectrica, cheltuielile cu personalul bugetate pentru anul 2012 se ridică la suma de 461.510.000 lei, fiind mai mari cu aproximativ 20.000.000 lei faţă de anul 2011.

Domnia sa susţine că este nevoie de o restructurare de personal şi de o ajustare a beneficiilor, motiv pentru care a demarat negocierile cu sindicatele.

Ieri, sindicaliştii de la Hidrosind au protestat, arătând, într-un comunicat, că: "Neputinţa, lipsa de voinţă sau chiar interesul numeroaselor guverne de a nu rezolva problemele sistemului energetic se pare că au ajuns, în cele din urmă, la final, prin găsirea vinovaţilor şi ostracizarea lor în faţa opiniei publice: salariaţii Hidroelectrica.(...) Asistăm, în prezent, la o nouă manipulare şi intoxicare grosolană a populaţiei - cu drepturile salariale ale şoferului de la Hidroelectrica. Administratorul judiciar a prezentat cazul singular al unei anumite persoane, caz care şi acela apare doar o dată pe an, în care se cumulează toate drepturile din luna curentă cu drepturi plătite în avans pentru tot concediul de odihnă, iar suma totală reprezintă, de fapt, venitul total supus impozitării şi celorlate contribuţii, nu banii încasaţi efectiv de salariat".

Conducerea Hidrosind susţine că cifrele referitoare la drepturile salariaţilor au fost prezentate presei când în euro, când în lei. Sindicaliştii mai reproşează administratorului judiciar că în prezentarea raportului a pus accentul pe unele drepturi care de fapt nu au fost plătite de foarte mulţi ani (de genul orelor suplimentare), doar pentru a crea senzaţie şi revoltă în rândul presei şi populaţiei. "În ipoteza denunţării contractului colectiv de muncă, având în vedere acordul semnat inclusiv de administratorul judiciar, reacţia noastră este de aşteptat să fie foarte puternică", mai spun cei de la Hidrosind.

Hidrosind a precizat că drepturile salariaţilor Hidroelectrica sunt legale, la fel şi contractul colectiv de muncă şi actele adiţionale la acesta. Aceste drepturi le au toţi salariaţii din ramura energie, petrol şi gaze, având la bază Contractul Colectiv de Muncă pe ramura respectivă.

• Hidrosind: Există o mare probabilitate ca statul să nu deţină controlul la masa credală

Hidrosind crede că există probabilitatea mare ca statul să nu deţină controlul în Adunarea Creditorilor din data de 29 august, o consecinţă posibilă fiind derapajul Hidroelectrica spre faliment şi nu spre ieşirea rapidă din insolvenţă. În comunicat Hidrosind a semnalat contradicţiile majore între administratorul judiciar şi factorii politici privind momentul ieşirii din insolvenţă, exis­tenţa presiunii FMI pentru introducerea managementului privat şi listarea la bursă. Hidrosind a mai spus că a apărut şi necesitatea evidentă a rearanjării coşului reglementat, mai drastic şi mai rapid decât se anticipa, precum şi necesitatea renunţării la o serie de investiţii, cu consecinţe directe asupra locurilor de muncă.