HOTĂRÂRE DE GUVERN: Alegeri parlamentare, în 6 decembrie

Alegerile parlamentare se vor desfăşura în 6 decembrie, conform hotărârii adoptată astăzi de Guvern, data fiind stabilită - aşa cum a precizat premierul Ludovic Orban - conform prevederilor constituţionale.

La începutul şedinţei Executivului, prim-ministrul Ludovic Orban a spus:

"Informăm opinia publică că Guvernul este obligat de Constituţie şi de legea privind alegerea partidelor parlamentare să stabilească data alegerilor parlamentare cu minimum 90 de zile înainte de data scrutinului. În stabilirea datei, ţinem cont de prevederile constituţionale legate de încheierea mandatului actualului Parlament în 21 decembrie şi de prevederile privind cele 20 de zile în care preşedintele ţării trebuie să convoace noul Parlament. Din analiza acestor dispoziţii, reiese că data de 6 decembrie este data alegerilor parlamentare".

Potrivit legii nr.208/2015, aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor. Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de ziua votării şi se încheie cu 24 de ore înainte de momentul începerii votării, mai precizează actul normativ.

Legat de data alegerilor parlamentare, Autoritatea Electorală Permanentă a propus recent ca scrutinul să aibă loc în ziua de duminică, 6 decembrie 2020, şi a transmis Guvernului proiectul de hotărâre de guvern în acest sens, alături de alte trei proiecte de hotărâre: unul privind calendarul acţiunilor electorale, unul privind măsurile organizatorice pentru desfăşurarea în bune condiţii a procesului electoral şi un altul privind cheltuielile aferente scrutinului.

Amintim că la finalul lunii iulie, PSD, ALDE şi UDMR au adoptat un act normativ prin care au statuat că data alegerilor parlamentare de anul acesta va fi stabilită prin lege în Parlament şi nu prin hotărâre de către guvern.

Preşedintele Klaus Iohannis a atacat legea la Curtea Constituţională, judecătorii stabilind ca termen pentru dezbatere ziua de 15 septembrie. În sesizarea depusă la CCR, preşedintele Klaus Iohannis atrage atenţia asupra faptului că, prin respectiva lege, au fost create inclusiv premisele prelungirii mandatului Parlamentului României printr-o lege adoptată chiar de Legislativul în funcţie.

"Din această perspectivă, spre deosebire de situaţia mandatelor autorităţilor locale, aşa cum a reţinut Curtea, în privinţa mandatului senatorilor şi deputaţilor, Parlamentul nu poate să adopte o lege de derogare prin care se poate ajunge, indirect, la prelungirea duratei normale a mandatului său. În concluzie, efectul prevederilor legea criticată este reprezentat chiar de posibilitatea prelungirii mandatului Parlamentului de către acesta, în alte situaţii decât cele stabilite în mod expres în Legea fundamentală. O astfel de prevedere este contrară nu numai dispoziţiilor constituţionale amintite referitoare la durata mandatului Parlamentului, dar afectează chiar rolul acestuia, încalcă principiul periodicităţii alegerilor, precum şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale", arată Klaus Iohannis.

Potrivit actului normativ adoptat în luna iulie, prin derogare de la legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, data alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor ce vor fi organizate ca urmare a expirării mandatului Parlamentului, aflat în curs de exercitare la data intrării în vigoare a aceste legi, ar urma să fie stabilită prin lege organică cu cel puţin 60 de zile înainte.

"În termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a legii, Guvernul stabileşte, prin hotărâre, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente, calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale, cheltuielile necesare pregătirii şi desfăşurării alegerilor", arată actul normativ.

Conform acestuia, numărul minim al susţinătorilor, necesar pentru depunerea candidaturilor, ar urma să fie redus jumătate.