ÎN CIUDA ACORDULUI CU IRAN, NATO menţine proiectul scutului antirachetă european

NATO nu va renunţa la implementarea scutului antirachetă în Europa, în ciuda acordului preliminar semnat joi la Lausanne privind programul nuclear iranian (care ar trebui să împiedice Teheranul să obţină o bombă atomică), a declarat ieri Oana Lungescu, purtătorul de cuvânt al Alianţei Nord-Atlantice, pentru agenţia rusă Sputnik (fosta RIA Novosti).

Oana Lungescu a comentat: "Ameninţarea pe care proliferarea rachetelor balistice o constituie pentru statele NATO continuă să crească. Acordul-cadru (privind programul nuclear iranian - n.r.) nu schimbă situaţia".

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt a iterat că scutul antirachetă din Europa nu este îndreptat împotriva Rusiei.

Pe baza acordului-cadru semnat joi la Lausanne între Iran şi cei şase mediatori internaţionali privind programul său nuclear, Teheranul este autorizat să menţină doar 6.000 de centrifuge, faţă de 19.000, câte exploatează în prezent. Această prevedere împiedică republica islamică să atingă rata de îmbogăţire a uraniului necesară pentru crearea unei bombe atomice.

Mai mulţi experţi din Europa şi Iran au declarat pentru Sputnik că acordul încheiat cu Iran face inutilă desfăşurarea unor elemente ale scutului de apărare antirachetă în Europa. Totuşi, Statele Unite ale Americii nu vor renunţa la planul de apărare antirachetă, care ar viza în realitate potenţialul nuclear rusesc, au comentat experţii citaţi de agenţia de ştiri. În schimb, SUA au afirmat constant că scutul antirachetă este menit să contracareze ameninţarea venită de la rachetele iraniene sau nord-coreene, subliniind că nu este îndreptat împotriva Rusiei.

Mai multe radare şi interceptori vor fi instalate, într-un sistem de apărare antirachetă al NATO, în diverse state membre ale Alianţei: România, Turcia, Spania şi Polonia. Scutul, care urmează să fie susţinut cu sisteme radar de tip AEGIS instalate la bordul unor nave, este reclamat de Rusia ca fiind îndreptat împotriva sa.