ÎN CIUDA NEMULŢUMIRILOR, UE refuză să interzică prelevarea de celule stem embrionare

Comisia Europeană (CE) refuză să interzică prelevarea de celule stem embrionare, în ciuda unei iniţiative cetăţeneşti cu peste 1 milion de semnături din 7 state membre ale Uniunii Europene, potrivit unui comunicat trimis astăzi redacţiei.

CE a răspuns iniţiativei cetăţeneşti europene (ICE) intitulate "Unul dintre noi". După ce s-a întâlnit cu organizatorii iniţiativei şi după ce a analizat cererea acestora, Comisia a decis să nu înainteze o propunere legislativă, având în vedere faptul că, recent, statele membre şi Parlamentul European (PE) au discutat şi au decis cu privire la politica UE în acest domeniu.

Susţinătorii iniţiativei "Unul dintre noi" au solicitat UE să înceteze finanţarea activităţilor care presupun distrugerea de embrioni umani, în particular în domeniile cercetare, ajutoare pentru dezvoltare şi sănătate publică. După înregistrarea propunerii lor, organizatorii iniţiativei au colectat un număr mai mare de semnături decât milionul de semnături necesare din cel puţin şapte state membre ale UE.

Organizatorii s-au întâlnit pe 8 aprilie cu reprezentanţii Comisiei, iar ulterior au participat la o audiere publică în Parlamentul European în data de 10 aprilie. Comisia a concluzionat că actualul cadru de finanţare, care a fost recent dezbătut şi aprobat de statele membre ale UE şi de Parlamentul European, este cel adecvat.

Máire Geoghegan-Quinn, comisarul european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă, a declarat: "Am examinat această iniţiativă cetăţenească şi i-am acordat întreaga atenţie cuvenită. Cu toate acestea, statele membre şi Parlamentul European au convenit să continue finanţarea cercetării în acest domeniu în mod justificat. Celulele stem embrionare au caracteristici unice şi ar putea fi la originea unor tratamente prin care se salvează vieţi, ceea ce în prezent se studiază deja în cadrul unor trialuri clinice. Comisia va continua să aplice cercetării finanţate de UE normele şi restricţiile etice stricte aflate în vigoare, incluzând faptul că nu vom finanţa distrugerea embrionilor".

Comisarul european pentru dezvoltare, Andris Piebalgs, a punctat: "Iniţiativele cetăţeneşti europene permit cetăţenilor să participe direct la elaborarea politicilor UE, iar noi le acordăm o atenţie deosebită. În prezent, complicaţiile asociate sarcinii şi naşterii continuă să fie cauza decesului multor femei. Acesta este motivul pentru care comunitatea internaţională a inclus în obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) obiectivele specifice reprezentate de reducerea mortalităţii materne şi asigurarea accesului universal la sănătatea reproducerii. UE, statele sale membre şi alţi donatori internaţionali depun eforturi mari pentru a atinge aceste obiective, făcând din ele, şi în general din sănătate, o prioritate. Programele noastre de dezvoltare în acest domeniu au ca scop extinderea accesului la servicii eficiente de planificare familială, prevenind astfel necesitatea recurgerii la avorturi".

• Cercetarea care implică celule stem embrionare umane (human embryonic stem cells - hESC)

Comisia Europeană aplică un sistem detaliat, "cu trei lacăte", oricărei activităţi de cercetare care implică celule stem embrionare umane (human embryonic stem cells - hESC), un sistem pe care Comisia îl consideră în deplină conformitate cu tratatele UE şi cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Sistemul - care s-a aplicat deja în precedentul program de cercetare al UE - a fost convenit de statele membre ale UE şi de Parlamentul European în contextul aprobării legislaţiei privind programul Orizont 2020, în 2013. Regulile prevăd ca legislaţia naţională să fie respectată (proiectele UE trebuie să respecte legile ţării în care se desfăşoară cercetările). În plus, toate proiectele trebuie să fie validate din punct de vedere ştiinţific prin evaluare inter pares şi trebuie să facă obiectul unei evaluări etice riguroase. Nu în ultimul rând, fondurile UE nu pot fi utilizate pentru a se obţine linii noi de celule stem sau pentru cercetări în cursul cărora se distrug embrioni - inclusiv în scopul obţinerii de celule stem embrionare umane.

Comisia Europeană nu prevede în mod explicit finanţarea activităţilor de cercetare care implică celule stem embrionare umane. Comisia finanţează cercetarea tratamentelor unor boli sau a unor aspecte ale asistenţei medicale, de exemplu terapii pentru bolile Parkinson şi Huntington sau pentru diabet. Cercetarea poate implica celule stem embrionare umane în cazul în care acestea fac parte din cele mai bune propuneri de proiecte. În perioada 2007 - 2013, UE a finanţat 27 de proiecte de colaborare în cercetarea medicală care a implicat utilizarea de celule stem embrionare umane, contribuţia de la bugetul UE fiind de 156,7 milioane euro. Cheltuielile totale cu cercetarea medicală în cursul aceleiaşi perioade au fost de aproximativ 6 miliarde euro.

• Asistenţa UE în domeniul sănătăţii destinată ţărilor în curs de dezvoltare

Cooperarea pentru dezvoltare în domeniul sănătăţii materne şi infantile se bazează pe obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM), prin care se abordează sărăcia la nivel mondial, includ obiectivele specifice de reducere a mortalităţii materne cu 75% până în 2015 şi de asigurare a accesului universal la sănătatea reproducerii. Tototdată, asistenţa Uniunii Europene are la bază programul de acţiune al Conferinţei internaţionale pentru populaţie şi dezvoltare (CIPD), în care se stipulează că în niciun caz avortul nu trebuie promovat ca o metodă de planificare familială, că tratamentul avortului trebuie să se aplice în contextul juridic din fiecare ţară şi că, dacă nu este ilegal, avortul ar trebui să fie efectuat în condiţii de siguranţă.

Priorităţile finanţării de către UE în domeniul sănătăţii sunt stabilite împreună cu guvernele ţărilor partenere, accentul fiind pus pe îmbunătăţirea şi facilitarea accesului la sistemele lor naţionale de sănătate. Între 2008 şi 2012, UE a cheltuit în domeniul sănătăţii 3,2 miliarde EUR din fondurile de dezvoltare. Din această sumă, 1,5 miliarde EUR au fost cheltuite în domeniul sănătăţii materne, neonatale şi pediatrice, 87 milioane EUR în domeniul sănătăţii reproducerii, iar 17 milioane EUR în cel al planificării familiale.

Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) este unul dintre principalele instrumente de finanţare ale UE destinate ajutorului pentru dezvoltare. El oferă sprijin bilateral pentru ţările în curs de dezvoltare care nu sunt vizate prin Fondul european de dezvoltare, precum şi sprijin tematic pentru toate ţările partenere vizând aspecte prioritare cum ar fi drepturile omului, democraţia şi buna guvernanţă, creşterea sustenabilă şi favorabilă incluziunii. În plus faţă de evaluarea impactului şi de alte evaluări interne, în perioada 2010 - 2011 Comisia a realizat o consultare publică cu privire la viitoarea finanţare destinată acţiunii externe a UE. Regulamentul privind ICD a fost adoptat în martie 2014, după ratificarea de către Parlamentul European şi Consiliul European. ICD va primi 19,7 miliarde EUR de la bugetul UE pentru perioada 2014 - 2020.

Iniţiativele cetăţeneşti europene (ICE) au fost lansate în aprilie 2012, având rolul unui instrument la îndemâna cetăţenilor pentru a influenţa agenda de lucru. O ICE permite unui număr de 1 milion de cetăţeni din cel puţin un sfert dintre statele membre ale UE să invite Comisia Europeană să ia măsuri în domeniile care ţin de competenţa acesteia.

Aşa-numita hotărâre Brüstle a Curţii Europene de Justiţie (cauza C-34/10) a fost citată de către organizatori atunci când şi-au prezentat iniţiativa. Totuşi, Curtea a remarcat în respectiva hotărâre, care se referea la Directiva privind biotehnologiile (98/44/CE), că scopul legislaţiei europene în cauză nu este acela de a reglementa utilizarea embrionilor de origine umană în contextul cercetării ştiinţifice; hotărârea s-a limitat la posibilitatea de brevetare a invenţiilor biotehnologice şi nu a avut drept obiectiv formularea unui răspuns la întrebarea dacă astfel de cercetări pot fi efectuate şi dacă pot fi finanţate.