ÎN PERIOADA IANUARIE-SEPTEMBRIE 2020 Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 7, 737 milioane euro

În perioada ianuarie-septembrie 2020 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 7, 737 milioane euro, comparativ cu 7, 942 milioane euro în perioada ianuarie-septembrie 2019, conform datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR). În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1, 165 milioane euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 392 milioane euro, balanţa veniturilor primare şi-a redus deficitul cu 401 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 577 milioane euro.

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 1, 940 milioane euro (comparativ cu 4 471 milioane euro în perioada ianuarie - septembrie 2019), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 2 838 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 898 milioane euro, informează sursa citată.

În perioada ianuarie - septembrie 2020, datoria externă totală a crescut cu 7, 441 milioane euro. În structură:

• datoria externă pe termen lung a însumat 83 618 milioane euro la 30 septembrie 2020 (71,3 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 12,5 la sută faţă de 31 decembrie 2019;

• datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 septembrie 2020 nivelul de 33 606 milioane euro (28,7 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 5,2 la sută faţă de 31 decembrie 2019.

Potrivit BNR, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18,7 la sută în perioada ianuarie - septembrie 2020, comparativ cu 19,3 la sută în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 septembrie 2020 a fost de 5,2 luni, în comparaţie cu 4,5 luni la 31 decembrie 2019.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 septembrie 2020 a fost de 71,7 la sută, comparativ cu 68,8 la sută la 31 decembrie 2019.

Precizări metodologice

1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum şi pe cele revizuite pentru perioada de comparaţie, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.

2. Datele care au drept sursă cercetările statistice realizate de BNR, respectiv Comerţul internaţional cu servicii şi Investiţiile străine directe, pot fi afectate de efectele pandemiei care, în plan statistic, s-au concretizat în restrângerea eşantioanelor de raportori şi în extinderea corespunzătoare a ponderii estimărilor interne.

3. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe.

4. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:

4.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică - Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul "schimbului de proprietate economică" (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul "trecerii frontierei" (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului "schimbului de proprietate economică", datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;

4.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;

4.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenţii);

4.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.

5. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.

6. Datoria externă include următoarele instrumente financiare de natura pasivelor: numerar şi depozite, împrumuturi, titluri de valoare de natura datoriei, credite comerciale şi avansuri primite, pasive rezultate din sisteme de asigurări, de pensii şi scheme de garanţii standardizate, alocări de DST de la FMI şi alte angajamente (conform manualului FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, 2014).

7. Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP şi de autorităţile administraţiei publice locale, în baza legislaţiei privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenţi - calculate la valoarea de piaţă. Soldul titlurilor de stat cumpărate de nerezidenţi este estimat ca diferenţă între soldul emisiunilor efectuate de Administraţia Publică şi soldul deţinerilor de titluri de stat aferente sectoarelor instituţionale rezidente raportat de principalii intermediari financiari atât în nume propriu, cât şi în numele clienţilor pentru care prestează servicii de custodie, pe baza Regulamentului BNR nr. 4/2014 cu modificările şi completările ulterioare.

8. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP şi de autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei privind datoria publică.

9. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung şi exportul de bunuri şi servicii.

10. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.

11. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR şi datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plăţile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).

12. Datele statistice aferente perioadei 2013 - septembrie 2019 au fost actualizate în cadrul metodologic al reviziei benchmark 2019. Începând cu luna octombrie 2019, datele sunt compilate în acelaşi cadru metodologic.