ÎN URMA DIRECTIVEI BĂNCII AUSTRIEI, Banca Mondială: Condiţiile de finanţare s-ar putea înăspri drastic

Ţările unde există o prezenţă austriacă semnificativă în sectorul bancar, precum România, cu un sistem financiar vulnerabil la criza din zona euro, s-ar putea confrunta cu deteriorarea puternică a condiţiilor de finanţare, în urma directivei autorităţilor de la Viena privind expunerea băncilor în Est, potrivit unui raport al Băncii Mondiale (BM).

"Într-adevăr, băncile austriece au fost îndrumate de autorităţile locale să limiteze creditarea viitoare către subsidiarele din regiune. În funcţie de cât de obligatorie se va dovedi această directivă, ea ar putea constrânge semnificativ condiţiile de finanţare în Albania, Bosnia-Herţegovina şi România - ţări unde băncile austriece sunt foarte active", se arată în document.

Banca centrală a Austriei şi autoritatea care reglementează piaţa financiară locală (FMA), au publicat, în noiembrie anul trecut, un set de îndrumări pentru băncile cu afaceri internaţionale semnificative, precum Erste, Raiffeisen sau UniCredit Bank Austria. Autorităţile de la Viena au cerut astfel băncilor să-şi limiteze expunerea pe Europa de Est, ca să reducă gradul de risc, asigurându-se că procesul de creditare efectuat de subsidiarele din regiune, nu va depăşi 110% din depozitele şi finanţarea atrase pe fiecare piaţă.

Subsidiarele băncilor europene în Europa de Est s-au bazat în mare măsură pe liniile de credit de la grupurile-mamă pentru finanţarea creditării, fapt demonstrat de raportul ridicat dintre credite şi depozite din mai multe ţări, precum Letonia (240%), Lituania (129%), România (127%) şi Rusia (121%), notează Banca Mondială.

În raportul Băncii Mondiale se arată că o mare parte din liniile de credit acordate de băncile-mamă au fost pe termen scurt şi pot fi reduse cu uşurinţă, prin măsuri simple, ca refuzul de a le rostogoli sau a le refinanţa.

"Astfel, aceste ţări sunt extrem de vulnerabile la întreruperea creditării de către băncile europene", avertizea-ză BM, precizând însă că, până acum, procesul de deleveraging (n.r. dezintermediere) a fost "ordonat".

Banca Mondială este îngrijorată însă de impactul măsurilor propuse de Austria asupra economiilor din regiune: "Un eveniment îngrijorător este că supraveghetorii bancari din Austria au îndrumat băncile austriece să limiteze creditarea către subsidiarele din Europa Centrală şi de Est, în timp ce mai multe bănci din Europa dezvoltată şi-au anunţat în mod independent intenţia de a reduce operaţiunile din Europa şi Asia Centrală".

• România, printre ţările cu cea mai ridicată rată a creditelor neperformante

Presiunile de finanţare se vor adăuga la stresul din sectoarele bancare autohtone, care sunt deja expuse ris-cului unei creşteri accentuate a creditelor neperformante, în cazul în care încetineşte creşterea economică, se mai arată în raportul BM.

În plus, împrumuturile neperformante constituie deja o problemă.

"În unele ţări, creditele neperformante şi provizionarea sunt deja o problemă. Ponderea creditelor neperformante în împrumuturile bancare res-tante din Europa şi Asia Centrală a cres-cut la 12% în 2011, de la 3,8% în anul 2007. Datele disponibile indică faptul că rata creditelor neperformante a continuat să se deterioreze în 2011, în Kazahstan (32,8%) şi România (14,2%)", potrivit documentului.

Banca Mondială estimează o creştere economică de 1,5% în acest an pentru România, după nivelul de 2,2%, anul trecut. De asemenea, creşterea economică din ţara noastră va fi trasă în jos de procesul de deleveraging şi de criza din zona euro, potrivit prognozelor BM.

• România are una dintre cele mai ridicate nevoi de finanţare dintre economiile în curs de dezvoltare

Pieţele au început deja să tranzacţioneze în funcţie de riscurile presupuse de aceşti factori, se arată în raport. Analiştii Băncii Mondiale notează că spread-urile CDS (n.r. credit-default swap) au crescut cel mai mult în rândul ţărilor cu legături puternice cu bănci din statele vest-europene care au probleme: "Spre exemplu, spread-urile în Ucraina, România şi Bulgaria au crescut cu 422 puncte de bază (n.r. 4,22 puncte procentuale), 231 puncte de bază, res-pectiv 203 puncte de bază, faţă de o medie de 114 puncte de bază pentru economiile în curs de dezvoltare. (...) Turbulenţele recente din pieţe au condus deja la declinul fluxurilor de capital către ţările în curs de dezvoltare şi la pierderi substanţiale pe pieţele de capital din aceste state. Dacă condiţiile financiare se vor deteriora semnificativ, ţările cu un necesar ridicat de finanţare externă vor fi cel mai vulnerabile la inversarea fluxurilor de capital, îngheţarea pieţelor de credit sau creşterea puternică a costurilor de finanţare".

Ţara noastră are în acest an una dintre cele mai ridicate nevoi de finanţare dintre statele cu economii în curs de dezvoltare, de 18% din PIB, locul al zecelea în rândul ţărilor emergente, potrivit estimărilor BM. Cifra a rezultat prin combinarea a două componente: 4,5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru finanţarea deficitului de cont curent, respectiv 13,5% din PIB pentru acoperirea serviciului datoriei.

Totuşi, acoperirea necesarului de finanţare pentru acest an nu ar trebui să pună probleme pentru majoritatea ţărilor vizate, care au potenţialul să atragă investiţii străine directe sau remiteri de la emigranţi. În lipsa acestor resurse, necesarul de finanţare va trebui acoperit prin datorii pe termen scurt, emisiuni de obligaţiuni sau influxuri de capital, surse care s-au dovedit mai volatile.

"Odată cu o deteriorare semnificativă a condiţiilor din pieţele financiare internaţionale, finanţarea prin astfel de instrumente ar putea deveni dificil de menţinut. Circa 25 de ţări aflate în curs de dezvoltare au în 2012 scadenţe ale datoriilor în valoare totală de peste 5% din PIB. Dacă situaţia de pe pieţele de credit se va înrăutăţi, iar aceste datorii nu vor putea fi refinanţate, ţările respective ar putea fi forţate să intre în rezerve sau să ia măsuri care vor afecta cererea internă", potrivit documentului BM.