ÎN URMA TRECERII LA VEHICULELE ELECTRICE  Industria auto din Europa va pierde 500.000 de locuri de muncă

Trecerea la utilizarea exclusivă a vehiculelor electrice şi renunţarea la cele cu combustie internă ar duce la pierderea a jumătate de milion de locuri de muncă la nivel european, arată un studiu efectuat la solicitarea Asociaţiei Europene a Furnizorilor de Automobile (CLEPA), potrivit Agerpres.

Studiul, realizat de PwC Strategy, are ca scop evaluarea impactului a trei scenarii de politică Green Deal asupra ocupării forţei de muncă şi a valorii adăugate în rândul furnizorilor de automobile din Europa în perioada 2020-2040.

Scenariile reprezintă o abordare tehnologică mixtă, actuală numai pentru vehicule electrice propusă în pachetul Fit for 55 şi un scenariu radical de accelerare a vehiculelor electrice. Toate cele trei scenarii presupun o electrificare accelerată pentru a îndeplini obiectivele climatice, cu o cotă mare de piaţă pentru vehiculele electrice până în 2030 de peste 50%, aproape 80% şi, respectiv, de aproximativ 100%.

Sectorul producţiei de automobile este responsabil pentru mai mult de 5% din totalul angajărilor în 13 state membre ale UE, peste 60% din lucrători fiind angajaţi de furnizorii de automobile. Prin urmare, studiul oferă o evaluare foarte necesară la nivel european şi identifică riscurile şi oportunităţile oferite celor şapte ţări majore de producţie pentru componente auto (Germania, Spania, Franţa, Italia, Cehia, Polonia şi România).

Studiul este, de asemenea, primul de acest gen care evaluează impactul diferitelor scenarii de politică pentru atingerea obiectivelor Green Deal, cu accent pe furnizorii de automobile.

În timp ce producătorii de autovehicule au o capacitate mai mare de a cesiona sau de a prelua activităţi pentru a compensa o pierdere de activitate în domeniul propulsorului electric, furnizorii de automobile pot reacţiona cu mult mai puţină agilitate, deoarece sunt legaţi de contracte pe termen lung cu producătorii de vehicule.

Studiul estimează că, în scenariul vehiculelor electrice exclusiv, 70% din impactul asupra ocupării forţei de muncă va fi resimţit deja în perioada 2030-2035 şi arată că oportunităţile vehiculelor electrice depind de stabilirea unui lanţ profund de aprovizionare cu baterii în UE, de sincronizare şi probabilitate, aspecte încă incerte.

Ţările din Europa de Vest par cel mai bine plasate pentru a deveni fortăreţele producţiei de propulsoare electrice, în timp ce locurile de muncă din ţările Central şi Est Europene vor rămâne dependente de motorul cu ardere internă.

Henning Rennert, partener la PwC Strategy& Germania, a declarat: "În timp ce electrificarea pune în pericol angajarea în sistemul propulsorului electric, pe de o parte, alte abilităţi ale forţei de muncă în domenii precum software-ul sau infrastructura vor fi necesare în viitor. Valoare adăugată şi crearea de locuri de muncă în tehnologiile de propulsie depind de producţia locală

de baterii în Europa".

La rândul său, secretarul general CLEPA, Sigrid de Vries, a arătat că studiul evidenţiază riscurile vehiculelor electrice destinate existenţei a sute de mii de oameni care lucrează din greu pentru a oferi soluţii tehnologice în scopul mobilităţii durabile.

Potrivit acestuia, furnizorii de automobile sunt responsabili pentru cea mai mare parte a locurilor de muncă din industria de automobile.

"Inovaţiile furnizorilor de automobile au făcut ca mobilitatea electrică să fie din ce în ce mai accesibilă pentru consumatori şi un instrument esenţial pentru îndeplinirea obiectivelor de reducere a emisiilor. Dar nevoile societăţii sunt mult prea diverse pentru o abordare universală. Un cadru de reglementare care este deschis tuturor soluţiilor disponibile, cum ar fi utilizarea tehnologiilor hibride, hidrogenul verde şi combustibilii durabili din surse regenerabile, va permite inovarea pe măsură ce redefinim mobilitatea în următoarele decenii", a afirmat Vries.

Potrivit sursei citate, actuala propunere Fit-for-55 pentru standardele de emisii de CO2 pentru maşini şi camionete se uită doar la emisiile provenite de la ţeava de eşapament a vehiculului, ignorând emisiile legate de producţia vehiculelor sau combustibilii pe care îi folosesc, inclusiv modul în care este generată electricitatea.

"Pentru a stimula tehnologiile cu cea mai scăzută amprentă totală de carbon, emisiile de la vehicule ar trebui, în mod ideal, să fie reglementate pe baza ciclului de viaţă, cu o abordare Well-to-Wheel (WtW) ca prim pas, care ia în considerare producţia şi distribuţia combustibilului/electricităţii folosite pentru a alimenta un vehicul", recomandă responsabilii CLEPA.

Reducerile emisiilor producţiei de carburanţi / energie ar trebui recunoscute atunci când se determină conformitatea cu standardele de CO2, de exemplu prin introducerea unui mecanism de creditare voluntar, care permite producătorilor de automobile o opţiune suplimentară de a îndeplini obiectivele la nivelul întregii flote cu un volum suplimentar de combustibili regenerabili.

"O abordare deschisă a tehnologiei ar trebui să includă electrificare rapidă cu energie curată şi regenerabilă, completată de tehnologie de ardere curată cu combustibili regenerabili şi durabili. Există mai multe opţiuni pe lângă zero emisii pe ţeava de eşapament şi trebuie să recunoaştem rolul pe care carburanţii neutri din punct de vedere climatic îl pot juca în reducerea emisiilor,

menţinerea opţiunii consumatorilor, accesibilitatea şi menţinerea competitivităţii globale a Europei. Tehnologia nu este inamicul, ci mai degrabă combustibilii fosili, iar deschiderea tehnologică va fi esenţială pentru a asigura o tranziţie justă", a mai spus Vries.

CLEPA, Asociaţia Europeană a Furnizorilor de Automobile, cu sediul la Bruxelles, reprezintă peste 3.000 de companii, de la multinaţionale la IMM-uri.

Furnizorii de automobile din Europa angajează direct 1,7 milioane de oameni în UE.