Încălzirea globală, combătută cu schimbarea obiceiurilor alimentare

Oamenii îşi mănâncă viitorul la cel mai propriu mod. Asta susţin specialiştii, care invită întreaga lume să regândească modul de utilizare a terenurilor şi obiceiurile alimentare. Un avertisment în acest sens a venit dinspre Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (Intergovernmental Panel on Climate Change - IPCC), organism ştiinţific sub egida ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale datorită efectelor activităţii umane.

Într-un raport special prezentat la Geneva, experţii ONU în domeniul climei susţin acţiuni "pe termen scurt" împotriva degradării terenurilor, a deşeurilor alimentare sau a emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul agricol. Delegaţiile din 195 de ţări membre ale IPCC au analizat timp de cinci zile acest raport, al cărui titlu complet este: "Schimbările climatice, deşertificarea, degradarea terenurilor, gestionarea durabilă a terenurilor, securitatea alimentară şi fluxurile de gaze cu efect de seră în ecosistemele terestre''. Raportul are 1.200 de pagini şi a fost negociat rând cu rând, scrie AFP. Concluzia documentului este că "utilizarea terenurilor (...) nu este sus-tenabilă şi contribuie la schimbările climatice", a declarat co-preşedintele Valerie Masson-Delmotte, potrivit căreia raportul subliniază importanţa de a acţiona fără întârziere. "Terenurile sunt supuse presiunii din ce în ce mai mare a activităţilor umane", iar "schimbările climatice reprezintă o presiune suplimentară", a insistat experta franceză în climatologie.Timpul trece, în timp ce încălzirea globală la suprafaţa terestră a atins deja la 1,53E C, dublu faţă de creşterea totală (inclusiv a oceanelor), potrivit raportului. Documentul publicat formulează recomandări referitoare la alimentaţie pentru a lupta împotriva încălzirii globale. Nu înseamnă să devenim neapărat vegetarieni, ci să ne schimbăm obiceiurile de consum, ţinând cont de specificul fiecărei ţări. Raportul subliniază că schimbarea obiceiurilor de consum şi de producţie alimentară este una dintre pârghiile pentru a acţiona împotriva încălzirii globale.

"Unele regimuri alimentare necesită mai mult sol şi apă şi produc mai multe emisii de gaze cu efect de seră decât altele", a spus unul dintre copreşedinţii grupului de experţi, Jim Skea. Grupul de experţi nu recomandă totuşi un regim alimentar anume, pentru că nu acesta este rolul său. Grupul este responsabil de ghidarea deciziilor statelor privind clima. Prin urmare, grupul de experţi nu pledează pentru trecerea la o dietă vegetariană (fără carne sau peşte) şi cu atât mai puţin vegană (fără nicio proteină animală), contrar celor susţinute pe diverse platforme înainte de publicarea raportului. Lucrări ştiinţifice anterioare au concluzionat fără echivoc că producţia de carne, prin creşterea intensivă a şeptelului, are mai multe efecte asupra mediului decât alte produse alimentare.