INDUSTRIA IT DIN ROMÂNIA ÎN PANDEMIE:  Numărul de angajaţi a scăzut în 2020

Industria IT a fost în anul pandemiei unul dintre principalele motoare ale economiei româneşti şi a devenit chiar mai profitabilă în timpul pandemiei, relevă o analiză Termene.ro. Studiul a luat în calcul peste 23.000 de companii care activează în industria IT şi care au depus situaţiile financiare atât în anul 2018, precum şi în anii 2019 şi 2020.

Astfel, în ciuda trendului general de scădere a veniturilor obţinute de companiile româneşti la nivelul întregii economii, industria IT a înregistrat creştere pentru acelaşi interval de timp. Conform datelor obţinute şi prelucrate, în anul 2019, veniturile generate de companiile care activează în industria IT s-au situat în jurul valorii de 32,3 miliarde lei pe când în anul 2020, valoarea acestora a depăşit 33,1 miliarde lei, o creştere cu peste 2,5%. Pentru anul 2018, valoarea a fost net inferioară ambilor ani, puţin peste 25 de miliarde de lei.

Deşi veniturile generale ale întregului domeniu au crescut, firmele din industria IT s-au confruntat cu o reducere a personalului angajat după ce, cu un an în urmă acesta crescuse. În anul 2018, în firmele analizate activau ca angajaţi aproximativ 112 mii de persoane, în anul 2019 numărul acestora a ajuns la aproximativ 120 mii de persoane, iar în anul 2020 a scăzut la aproximativ 117 mii de persoane.

"Dacă în alte domenii precum producţia, reducerea personalului înseamnă în general reducerea activităţii, în cazul companiilor din domeniul IT poate fi vorba şi de o migrare a personalului dinspre statutul de angajat înspre cel de freelancer, afirmă Adrian Dragomir, co-fondator Termene.ro şi Business Innovation Consultant.

Industria IT: Migraţie dinspre Bucureşti spre Cluj?

Bucureşti-Ilfov şi Cluj rămân principalele hub-uri ale industriei IT din România, peste două treimi din numărul total de angajaţi ai industriei activând în cadrul companiilor care îşi au sediile în cele două zone. Alte hub-uri relevante se regăsesc în judeţele Iaşi, Timiş şi Braşov, dar la un nivel net inferior comparativ cu primele două.

Din punctul de vedere al evoluţiei numărului de angajaţi, companiile cu sediul în Bucureşti-Ilfov au pierdut circa 1.600 de persoane, pe când cele din judeţul Cluj au mai câştigat aproximativ 1.000 de persoane. O creştere uşoară a numărului de angajaţi din domeniu s-a înregistrat şi la nivelul judeţului Iaşi (aproximativ 300 de persoane), pe când judeţele Timiş şi Braşov urmează trendul Bucureştiului, pierzând împreună aproximativ 1.300 de angajaţi.

Creştere spectaculoasă a profitului

În ciuda faptului că, la nivel general, industria a pierdut aproximativ 3.000 de angajaţi, companiile din domeniu au înregistrat creşteri spectaculoase ale profitului. Dacă în anul 2018 acestea înregistrau profituri totale de aproximativ 3 miliarde de lei, iar în 2019, de aproximativ 4 miliarde de lei, în anul 2020 profiturile totale au crescut cu aproximativ 20%, ajungând la aproximativ 4,8 miliarde de lei. Totodată, profitabilitatea companiilor analizate a înregistrat o creştere semnificativă. Dacă în anul 2019 proprietarii acestor companii rămâneau cu 12,5 lei la fiecare 100 lei încasaţi (o profitabilitate de 12,5%), în prezent aceştia rămân cu 14,49 lei la fiecare 100 lei încasaţi (o profitabilitate de 14,49%).

Profitabilitatea poate fi privită şi altfel - nu doar din perspectiva banilor cu care rămâne un antreprenor. De exemplu, dacă la 100 de lei venit, 15 lei este profitul, rezultă că 85 de lei sunt costurile necesare obţinerii respectivului venit. Dacă un client este rău-platnic, în loc de 15 lei profit, o companie rămâne cu 85 de lei datorie şi are nevoie de 6 clienţi care plătesc la timp ca să recupereze cei 85 de lei şi să-şi acopere pierderea.

Paradox sau adaptare? Scade viteza de recuperare creanţe, dar scade şi riscul de insolvenţă

În ciuda profitabilităţii tot mai crescute a companiilor din domeniu, plata clienţilor şi a furnizorilor acestor companii a încetinit în anul 2020. Astfel, în ultimul an, o companie din domeniul IT îşi plăteşte, în medie, datoriile cu 13 zile mai greu (de la 100 de zile la 113 zile) şi îşi recuperează banii, în medie, cu 11 zile mai greu (de la 92 de zile la 103 zile) comparativ cu anul 2019. În anul 2018 viteza de plată a datoriilor era de 104 zile (mai mare cu 4 zile comparativ cu anul 2019), pe când cea de recuperare a creanţelor înregistra aceeaşi valoare ca în anul 2019 - 92 de zile.

În ciuda faptului că viteza de recuperare a datoriilor a crescut în anul 2020, procentul de companii cu risc ridicat de a intra în insolvenţă a scăzut. Astfel, în anul 2018, din 100 de companii, aproximativ 28 aveau un risc ridicat de intrare în insolvenţă, pe când în anul 2020 numărul acestora a scăzut la mai puţin de 25 (doar 1 din 4 înregistrând acest risc).

"Deşi tot mai multe companii din domeniu IT au un risc scăzut de a ajunge în situaţia în care nu-şi mai pot plăti datoriile, rămân în continuare suficiente companii care au acest risc. RedBill este una dintre modalităţile prin care poţi să vezi care dintre clienţii tăi sunt în această situaţie şi poţi totodată să-ţi iei măsurile de siguranţă adecvate", spune Adrian Dragomir, co-fondator Termene.ro