Inflaţia se amână până la primăvară

Indicele preţurilor de consum (IPC) şi-a temperat uşor creşterea anuală în noiembrie 2021, până la 7,8%, de la 7,94% în luna precedentă, pe fondul unei stagnări lunare neaşteptate, după o creştere de 1,78% în luna anterioară, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Aşteptările de pe piaţă (sondajul Bloomberg) arătau o rată anticipată a inflaţiei de 8,2%, iar stagnarea IPC a venit din compensarea facturilor la energia electrică pentru consumatorii casnici, după cum au precizat analiştii consultaţi de BURSA. Amintim că inflaţia a accelerat puternic în ultimele luni, în condiţiile crizei preţurilor din energie. În octombrie a fost consemnată a doua cea mai mare creştere anuală a IPC din ultimii zece ani, o rată mai mare fiind înregistrată în septembrie 2018.

Totodată, rata CORE a inflaţiei a accelerat cu 0,3% la 4,3%, uşor peste estimările din piaţă. Pentru finalul anului, BCR Cercetare anticipează o rată anuală a inflaţiei de bază de 4,6%.

Preţurile alimentelor şi-au accelerat creşterea anuală până la 6,1%, de la 5,3% în luna anterioară, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,73%, iar preţurile mărfurilor nealimentare şi-au temperat creşterea anuală până la 10,5%, de la 11,4%, pe fondul unei scăderi lunare de 0,53% provenită în mare parte din scăderea lunară de 12,2% de pe componenta energie electrică. Şi preţurile serviciilor şi-au accelerat creşterea anuală, până la 4,1%, de la 4% în luna precedentă, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,2%.

La nivelul produselor alimentare, preţul uleiului a înregistrat din nou cea mai mare creştere anuală, de 28,2%, după un avans de 26,3% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 2,3%. Preţul mălaiului a înregistrat cea mai mare creştere lunară, de 5,47%, iar creşterea anuală s-a accelerat până la 12,6%, de la 6,6%.

Totodată, preţul gazelor naturale a înregistrat cea mai mare creştere anuală în categoria produselor nealimentare, de 49,2%, pe fondul unei creşteri lunare de 2,3%, iar preţul energiei electrice consemnează o creştere de 8,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după scăderea lunară provenită din schema de compensare a facturilor implementată de autorităţi. De asemenea, preţul combustibililor şi-a accelerat creşterea anuală până la 25,6%, de la 23,5% în luna precedentă, în condiţiile unei creşteri lunare de 1,6%.

Amintim că preţurile au intrat în general pe o tendinţă de deccelerare în finalul anului trecut, creşterile lunare de preţuri fiind de doar 0,13% în noiembrie 2020 şi de 0,22% în octombrie 2020. Ulterior, din debutul lui 2021, pe fondul redeschiderii economiilor şi liberalizării pieţei la energie din ţara noastră, România a ajuns să se confrunte cu un puseu inflaţionist puternic, iar un impact în creşterea preţurilor a venit şi din majorarea nivelurilor unor accize în ianuarie şi din creşterea continuă a cotaţiilor internaţionale la ţiţei, care a scumpit carburanţii. Pentru următoarele luni se prognozează deja noi majorări de preţuri - scenariul de bază al BNR prevede un vârf al inflaţiei în aprilie 2022 - în condiţiile în care inflaţia se extinde, accizele vor creşte din nou din ianuarie, preţurile energiei vor rămâne ridicate în pieţele angro, iar pentru consumatorii casnici preţurile pentru furnizare vor reveni în sus după compensarea ce se aplică pe perioada noiembrie 2021 - martie 2022.

Pe de altă parte, stabilitatea relativă a cursului euro/leu a contribuit la neaccentuarea creşterii preţurilor - leul înregistrează doar o depreciere de 1,8% faţă de euro, iar cursul este aşteptat să fie ţinut stabil de BNR în condiţiile în care o depreciere de 1 punct procentual adaugă 0,2 la rata inflaţiei.

• Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România: "Nu vom avea un vârf al inflaţiei în aprilie 2022"

Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, ne-a precizat că în noiembrie avem "o amânare a inflaţiei".

"Au scăzut componentele acestea din IPC (energia - n.r.), de aici a venit scăderea, dar vor reapărea din primăvară (din aprilie 2022 - n.r.). Practic, este doar o amânare a inflaţiei astfel încât nu vom avea un vârf după care să scadă (inflaţia), ci va rămâne ridicată o anumită perioadă. Abia apoi o să scadă", a afirmat Codirlaşu.

Potrivit acestuia, prognoza BNR pentru un vârf al inflaţiei în aprilie 2022 este invalidată.

"Inflaţia a fost ţinută acum jos tehnic sau mai degrabă administrativ. Deci, cum spuneam, este doar o amânare a inflaţiei pentru primăvară, cel puţin de pe partea din energie", a afirmat vicepreşedintele CFA România.

Codirlaşu a mai precizat că discuţia acum este cât de rapidă va fi majorarea dobânzilor de către BNR.

"Pe partea de politică monetară: cred că BNR s-a uitat la ceea ce a făcut Polonia, care este reprezentativă pentru regiune. Banca Poloniei ridică dobânda destul de accelerat şi acum rata de dobândă la zlot este cu 25 de puncte de bază mai mare decât la leu; dacă va continua Polonia să majoreze accelerat nu are încotro, banca centrală a României va trebui să majoreze pentru că altfel vor fi presiuni de depreciere a leului. De majorat oricum o va majora, acum discuţia este cât de repede. (...) Până acum a fost o majorare graduală şi cred că cât de repede va majora întreaga regiune Polonia va decide. Va depinde de modul în care banca centrală a Poloniei alege să răspundă la creşterea inflaţiei, care în Polonia, după România, este a doua cea mai mare din Uniunea Europeană", a spus Adrian Codirlaşu.

Conform acestuia, din ultimul sondaj al CFA România reiese că sunt aşteptate cel puţin încă trei majorări de câte 25 de puncte de bază până la finalul anului viitor.

• Aurelian Dochia, analist economic: "Tendinţa de presiune inflaţionistă va continua să se resimtă până în primăvară"

Analistul Aurelian Dochia ne-a precizat că există anumite semne de temperare a creşterilor de preţuri, inclusiv la nivel internaţional, dar tendinţa de presiune inflaţionistă va continua să se resimtă cel puţin până în debutul primăverii următoare.

"Sunt anumite semne de temperare a procesului de creştere a preţurilor, inclusiv pe plan internaţional pentru că am avut mai mulţi factori care au dus la creşterea aceasta bruscă a preţurilor - factorii care ţin de reluarea activităţii şi cererea pentru bunuri şi servicii, preţurile la energie, situaţia cu lanţurile de aprovizionare care au fost suprasaturate la un moment dat - şi care au început să-şi mai revină, unii din aceşti factori, iar presiunea asupra preţurilor ar putea să înceapă să se tempereze. Asta nu înseamnă însă că putem să răsuflăm uşuraţi. Eu cred că pentru noi, aşa cum arată şi documentele de la BNR, tendinţa de presiune inflaţionistă rămâne până cel puţin în primăvara anului viitor. Este posibil să nu mai avem creşterile de până acum, dar presiunea va rămâne. Depinde şi de ce măsuri va lua Banca Naţională pentru că probabil că va fi obligată să mărească dobânda de referinţă şi asta va avea efect pe toată piaţa financiară şi va tempera probabil şi această creştere a preţurilor", a afirmat analistul.

Dochia consideră că BNR trebuie să ţină seama de ce fac şi celelalte bănci centrale, mai ales Polonia, dar în ecuaţie se află şi băncile centrale din Ungaria şi Cehia.

"Toate au crescut dobânda de referinţă mai mult decât a făcut-o Banca Naţională. Din cauza asta toată lumea se aşteaptă ca în 10 ianuarie, când va fi următoarea şedinţă de politică monetară, să avem o creştere a dobânzii de referinţă şi la BNR. Ceilalţi factori sunt sigur că sunt urmăriţi în fiecare lună şi pe baza lor se construieşte decizia de politică", a explicat Aurelian Dochia.

Potrivit acestuia, "nimeni nu vrea să reducă şansele ca economia să-şi revină".

"Economia noastră deja este într-o pierdere de viteză în ceea ce priveşte creşterea economică. Dacă nu ar fi fost agricultura noi am fi avut o contracţie în trimestrul trei (dinamică trimestru/trimestru - n.r.), aşa că acesta este un factor extrem de sensibil de care trebuie să ţină seama Banca Naţională. Nu vrea să se ajungă la punctul în care strică petrecerea, ca să spun aşa. Iar ăsta cred că este şi motivul pentru care a fost foarte redusă creşterea de dobândă pe care au aplicat-o ultima dată. A fost sub aşteptările celor care urmăresc piaţa asta, dar BNR a vrut să acţioneze cu prudenţă, pas cu pas, să nu compromită creşterea (economică) în primul rând", a mai arătat Aurelian Dochia.

Acesta a mai explicat că instrumentul principal al băncilor centrale cu care influenţează pieţele financiare şi economia în general este credibilitatea.

"Trebuie să vândă această marfă - credibilitatea băncii centrale - cu mare grijă. Dacă o pierd este foarte grav", a spus Dochia.

• Ciprian Dascălu, economist-şef BCR: "Anticipăm o majorare de 50 de puncte de bază a dobânzii-cheie, la 2,25%, la şedinţa BNR din 10 ianuarie"

Ciprian Dascălu, economistul şef al BCR, se aşteaptă acum ca Banca Naţională a României să majoreze cu 50 de puncte de bază rata-cheie de dobândă la viitoarea şedinţă de politică monetară din 10 ianuarie 2022 în condiţiile în care şi Banca Naţională a Poloniei are o nouă şedinţă de politică pe 12 ianuarie.

"Surplusul de lichiditate (din sistemul bancar) după cheltuielile publice mari din finalul anului ar trebui să sprijine o astfel de decizie. BNR ar trebui să rămână debitor net în raport cu sistemul bancar pentru următoarele câteva luni. Ulterior, facilitatea de creditare este probabil să se întoarcă ca principal instrument operaţional sub politica de management ferm al lichidităţii care are ca ţintă un control strâns al pieţei valutare. (...) Vedem banca centrală extinzând şi mai mult coridorul facilităţilor permanente împingând rata facilităţii de creditare la 3,25% de la 2,50% în prezent. Vedem rata terminală pentru acest ciclu (de majorare a dobânzilor) la 3,00% cu rata facilităţii de creditare la 4,00% şi dobânzile din piaţă ancorate în proximitatea celei din urmă", arată Dascălu într-o notă de cercetare.

• Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă: "Extrem de puţini consumatori casnici de energie nu vor avea facturi duble în 2022 faţă de cele din 2020"

Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), a declarat recent că de la 1 aprilie 2022 compensaţia pentru consumatorii casnici la energie electrică şi gaze naturale nu se va mai aplica, ceea ce va face să existe extrem de puţini consumatori casnici de energie care să nu aibă facturi duble faţă de cele din 2020.

"În cazul energiei electrice, probabil undeva la 75% din consumatori vor avea (în 2022) un consum apropiat dar nu mai mic decât anul trecut - decât în cazuri cu totul şi cu totul excepţionale, să zicem că este într-o zonă unde tarifele de distribuţie sunt mai mici. Majoritatea vor avea un preţ apropiat de cel de anul trecut, la energie electrică, asta până la 31 martie 2022. De la 1 aprilie 2022 probabil că nu va exista vreun consumator care să nu aibă dublă factura faţă de ce era în anul 2020. Pentru gazele naturale nu va exista niciun consumator, sau probabil că vor fi cazuri foarte izolate, în care preţul să fie unul mai mic decât în anul 2020. Un caz izolat ar fi un consumator care a încheiat contractul în decembrie 2020 şi l-a încheiat pe 2 ani de zile sau pe 3 ani de zile şi atunci el practic rămâne cu preţul din acea perioadă şi mai beneficiază şi de ceea ce înseamnă compensarea introdusă pentru această iarnă", a afirmat Chisăliţă.