INS INDICĂ O CREŞTERE ECONOMICĂ NEAŞTEPTATĂ Unii analişti se îndoiesc de cifrele prezentate de Ponta

Deşi instituţiile internaţionale şi-au revizuit în jos prognozele referitoare la creşterea noastră economică, premierul Victor Ponta a prezentat, vineri, în ultima zi de campanie electorală, o creştere economică care i-a uluit pe unii economişti.

Citând comunicatul Institutului Naţional de Statistică (INS), şeful Guvernului a anunţat că, în primele nouă luni ale acestui an faţă de perioada similară a lui 2013, Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 2,8% pe seria brută şi cu 3,1% pe seria ajustată sezonier.

Creşterea economică din trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu acelaşi interval al anului trecut, a fost de 3,2% pe seria brută şi de 3,3% pe seria ajustată sezonier, PIB-ul având o evoluţie de 1,9% în T3 faţă de T2.

Mai mult decât atât, INS a anunţat că, în urma revizuirii conform Sistemului European de Conturi, PIB-ul a scăzut, în trimestrul al doilea 2014, cu 0,3% faţă de primele trei luni ale anului în curs (faţă de -0,9% anterior) şi a crescut, în primul trimestru, cu 0,5% faţă de trimestrul al patrulea din 2013 (faţă de -0,1%, anterior), astfel că ţara noastră nu ar fi trecut prin recesiune tehnică, în acest an, aşa cum arătau cifrele nerevizuite.

În timp ce unii analişti economici s-au arătat sceptici cu privire la aceste cifre, oamenii de afaceri spun că ele reflectă realitatea.

Dragoş Cabat susţine că "cifrele nu sunt reale": "Nu ştiu cum vor face să dea explicaţii, dar la următoarea estimare se vor face de râs în faţa Eurostat. Probabil că vor avea variaţii foarte mari, va fi jenant.

Toate estimările erau în scădere. Eu, personal, preconizam un interval de creştere între minus 0,2% şi plus 0,2%, o creştere maximă fiind 0,3%. Cifrele prezentate vineri sunt electorale, iar în lunile următoare vor începe să vină datele adevărate, până peste două trimestre urmând ca INS să revizuiască pas cu pas această estimare-semnal".

Economistul Aurelian Dochia este de părere că evoluţia economică anunţată de Victor Ponta este surprinzătoare. Domnia sa ne-a declarat: "Se ştia că va fi o creştere, dar mărimea ei este surprinzătoare şi nimeni nu ştie de unde vine. Aşteptăm explicaţii, ca să putem avea totul mai clar în minte".

• Pârvan: "Construcţiile - o vulnerabilitate a economiei"

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), reiterează că producţia industrială şi comenzile au crescut: "Cifrele sunt cifre, nu există un alt sistem din care să reiasă altceva. Dincolo de acestea, au fost creşteri ale producţiei şi comenzilor şi a fost anticipată şi creşterea consumului, în contextul majorării salariului minim pe economie".

O contribuţie, destul de mică însă, ar trebui să o aibă şi introducerea în PIB a pieţei negre (prostituţia, contrabanda şi drogurile), ne-a mai spus Cristian Pârvan, considerând că cifrele referitoare la creşterea economică ar putea să fie şi mai mari.

O slăbiciune a economiei este sectorul construcţiilor, care a tras PIB-ul în jos. De asemenea, exportul net a contribuit în mod negativ la creşterea economică, potrivit domnului Pârvan, care susţine că o altă vulnerabilitate este reprezentată de faptul că "producţia industrială este creată de alţii şi cel mult manufacturată la noi, lucrându-se pe comenzi externe".

Analistul economic Ionel Blănculescu reafirmă faptul că România nu a fost în recesiune: "Se confirmă ceea ce am spus eu când s-a declarat că România intră în recesiune tehnică. Nu există recesiune tehnică, indiferent că unele organisme folosesc acest termen. Există recesiune sau criză. Recesiunea este o stare de declin majoră a economiei care se stabileşte prin analiza a şapte macro-indicatori economici".

Recent, Ionel Blănculescu ne-a declarat, în cadrul unui interviu: "Economia României se va menţine pe un ritm de creştere pozitiv, însă sub nivelul anului 2013. Putem să spunem că ceea ce s-a întâmplat în primele două trimestre se numeşte scăderea ritmului de creştere economică şi nicidecum stagnare economică sau, mai rău, recesiune tehnică, aşa după cum afirmă unii aşa zişi specialişti".

Dacă o companie are creştere de 20% într-un an şi 15% anul viitor, ea este considerată în continuare o societate bună. La noi în economie, însă, acestei încetiniri a creşterii i se spune recesiune.

Potrivit lui Ionel Blănculescu, întotdeauna, în trimestrul al patrulea, sunt cifre mai mari referitoare la evoluţia PIB, întrucât acestea cuprind, printre altele, şi rezultatele vânzărilor. În aceste condiţii, "probabil că vom avea o creştere bună a PIB şi în acest an".

Cifrele anunţate vineri nu au legătură cu campania electorală, ele fiind verificate de Eurostat, mai opinează analistul economic.

• Ponta: "În acest an, PIB-ul va fi mai mare decât în 2008"

Produsul Intern Brut al României, în acest an, va fi în mod clar mai mare decât cel din 2008, anul de maximă expansiune a economiei româneşti, a declarat, vineri, Victor Ponta, precizând: "Am încheiat un ciclu negativ şi din acest moment România este într-adevăr la maximele sale de PIB şi de capacitate de dezvoltare economică".

Victor Ponta a declarat: "După primele nouă luni doar, exporturile României au ajuns la 40 de miliarde de euro şi la sfârşitul anului vor depăşi cu mult cifra simbolică, bariera psihologică de 50 de miliarde de euro, pe care nimeni nu credea că o vom depăşi, cel puţin în acest deceniu".

Afirmând că ţara noastră nu a fost în recesiune, nici măcar în recesiune tehnică, Ponta susţine că România ar putea atinge, în acest an, o creştere economică de 3%.

• Iohannis: "Raportarea INS - foarte, foarte subţire"

Preşedintele ACL, Klaus Iohannis, a comentat, vineri, că raportarea INS privind creşterea economică este "foarte, foarte subţire", lipsind cu desăvârşire datele structurale. Ultima raportare de acest tip a fost în decembrie 1989, a subliniat domnia sa.

"Dacă se confirmă, totuşi, aceste date, atunci mă bucur pentru România. Nu pot să mă bucur pentru români, întrucât cu ei am vorbit şi la ei nu a ajuns nimic din această creştere, iar anul viitor, chiar de ar fi creştere, va fi mâncată de creşterea de impozite şi taxe, din păcate vom rămâne cu o raportare optimistă şi cu o realitate pesimistă", a mai spus Iohannis.

Şeful ACL a menţionat că au fost furnizate prea puţine informaţii pentru a putea avea încredere în raportarea INS, fiind necesare "date suport".

• Vâlcov: "Cifrele Eurostat dau speranţe că în 2015 creşterea economică va depăşi 4-4,5%"

România a avut a cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, în trimestrul al treilea al acestui an comparativ cu trimestrul precedent, potrivit unei estimări preliminare publicate, vineri, de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Acesta arată că 2014 va fi cel mai bun an economic al României şi dă speranţe că în 2015 creşterea economică va depăşi 4-4,5%, a declarat ministrul delegat pentru buget, Bogdan Darius Vâlcov, precizând că acest avans se va regăsi în creşterea pensiilor cu 5%, în creşterea salariului minim cu 150 lei în două tranşe, în indexarea salariilor pentru profesori şi medici, dar şi în continuarea politicilor de relaxare fiscală.

Erste Bank anticipează că economia noastră va încetini, ca urmare a unui nivel de taxare în creştere. Instituţia financiară şi-a revizuit în jos previziunile de creştere a PIB pentru anul viitor, de la 3% la 2,2%, potrivit raportului Erste Bank.

Aceasta este cea de-a doua revizuire în sens negativ a creşterii economice pe care banca o face în ultimele două luni, în octombrie Erste reducând prognoza de creştere a PIB de la 3,3% la 3%, pentru 2015. Prognoza pentru acest an a rămas la 1,8%.

Comisia Europeană (CE) şi-a înrăutăţit şi ea, recent, prognozele referitoare la creşterea economică, estimând pentru acest an o creştere de 2%, previziune revizuită de la 2,5% şi de 2,4% pentru anul viitor (prognoză înrăutăţită de la 2,6%), creşterea estimată de CE pentru 2016 fiind de 2,8%.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială (BM) au revenit şi ele asupra prognozelor, aplicând o reducere asupra valorilor acestora. Proiecţia FMI indică un avans economic de 2,4% pentru 2014, iar BM prognozează o creştere de 2,7%.