Însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Ungariei la Bucureşti, convocat la MAE

Urmare interviului recent acordat de ambasadorul Ungariei la Bucureşti, domnul Zákonyi Botond, cotidianului România Liberă, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat în cursul acestei dimineţi pe însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Ungariei la Bucureşti, domnul Nagy Károly Zoltán, care ţine momentan locul ambasadorului Ungariei la Bucureşti, aflat în concediu, se arată într-un comunicat de presă.

În cadrul discuţiei, partea română şi-a exprimat dezacordul puternic faţă de conţinutul declaraţiilor făcute de ambasadorul Zákonyi Botond cu privire la ansamblul relaţiilor bilaterale româno-ungare. În viziunea MAE, "acestea demonstrează, odată în plus, faptul ca partea ungară nu este încă pregătită să respecte cadrul general al relaţiei bilaterale şi fundamentele politico-juridice ale acesteia, şi anume Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate, semnat în 1996, şi Declaraţia de Parteneriat Strategic, semnată în 2002."

Partea română a reiterat apelul ferm ca această relaţie bilaterală să fie tratată cu maximă responsabilitate, în virtutea principiului bunei vecinătăţi şi a statutului comun de state membre UE şi NATO.

În mod special, MAE a subliniat caracterul complet inadecvat al declaraţiilor din perspectiva raportării la mandatul de reprezentare al ambasadorului unui stat în statul de reşedinţă, mai ales în ceea ce priveşte aprecierile inacceptabile şi lipsite de deferenţă la adresa Prim-ministrului României.

De asemenea, a fost subliniat faptul că aceste declaraţii nu reflectă adecvat stadiul discuţiilor bilaterale pe temele invocate în interviu.

În acest context, au fost reiterate poziţiile MAE faţă de postarea pe contul de Facebook al premierului ungar a unor simboluri revizioniste, promovarea lor de către şeful guvernului ungar nefiind în conformitate cu cadrul juridic şi politic bilateral.

Totodată, au fost amintite reprezentantului Ambasadei Ungariei la Bucureşti elementele de actualitate, nerelevate, din păcate, în interviu, privind respectivele teme, inclusiv prin trimitere la concluziile, agreate de comun acord, ale vizitei ministrului român al afacerilor externe la Budapesta, din 7 mai 2015. Astfel, partea română a reamintit stadiul la zi al discuţiilor bilaterale pe temele de interes economic, respectiv în domeniul asigurării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Pe palierul cooperării economico-sectoriale, s-a menţionat faptul că o serie de proiecte recente au fost materializate la iniţiativa părţii române, cum este reluarea, în iulie 2014, a lucrărilor Comisiei economice mixte, după o întrerupere de patru ani.

Pe cale de consecinţă, s-a arătat că, deşi este clamat interesul Budapestei pentru realizarea unei infrastructuri de transport de care să beneficieze deopotrivă România şi Ungaria, din declaraţiile Ambasadorului Ungariei lipsesc referirile la proiectul recent finalizat privind conexiunea autostrăzilor A1-M43, la a cărui inaugurare a participat Prim-ministrul României, subliniind în acest mod importanţa pe care România o acordă proiectelor de acest fel. Cele "10 drumuri transfrontaliere" care ar urma să lege cele două state sunt, conform dispoziţiilor Acordului interguvernamental privind legăturile rutiere peste frontiera de stat româno-ungară, drumuri de interes local (destinate traficului de persoane şi de mărfuri până în 3,5 t), precum şi piste de biciclete, semnificaţia economică a acestora fiind redusă, raportat la eforturile financiare care ar trebui investite pentru deschiderea acestor drumuri traficului în regim permanent. Referitor la cooperarea în domeniul energetic, partea română a reamintit cooperarea pentru realizarea proiectelor de conectare a reţelelor de gaze, în cadrul Grupului la nivel înalt pentru conectivitate în domeniul gazelor naturale în Europa de Centrală şi de Sud Est (CESEC). A reamintit, de asemenea, că, în privinţa finalizării gazoductului Arad - Szeged, cele două părţi colaborează strâns, prin Transgaz şi FGZS (compania ungară omoloagă, membră a grupului MOL). Cele două companii au încheiat un acord tehnic în scopul promovării unui proiect de investiţii comun din fonduri comunitare, prin programul Proiectelor de Interes Comun, care vizează elementele de infrastructură necesare pentru asigurarea creşterii capacităţii actuale de livrare de gaz în curs reversibil, până la 1,75 miliarde mc pe an, la punctul Csanádpalota.

În ceea ce priveşte chestiunea minorităţilor naţionale, a fost reiterat interesul părţii române pentru reluarea cât mai rapidă a discuţiilor în cadrul Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale, partea română fiind în aşteptarea invitaţiei promise de partea ungară, de continuare la Budapesta a dialogului la nivel de co-preşedinţi ai Comitetului. Aşa cum a fost evidenţiat de partea română în repetate rânduri, Comitetul de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale este singurul for de dialog convenit între părţi pentru a aborda probleme de această natură. "Abordările unilaterale sunt de natură să afecteze relaţia bilaterală şi climatul de înţelegere inter-etnică", se mai arată în comunicat.

Nu în ultimul rând, partea română a atras atenţia că declaraţiile referitoare la un eventual statut de autonomie, bazat pe criterii etnice, echivalează cu "o imixtiune în afacerile interne ale României." A evidenţiat că autonomia pe criteriul etnic contravine cadrului constituţional român în vigoare, iar drepturile colective nu fac parte din standardele europene în materie de minorităţi, fiind de altfel excluse conceptual din planul relaţiei bilaterale prin Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Republica Ungară, semnat la Timişoara, la 16 septembrie 1996 (Tratatul politic de bază).