Insectele şi viermii reprezintă viitorul alimentar al omenirii

O criză alimentară de proporţii reprezintă una din cele mai mari ameninţări pentru omenire. Creşterea demografică explozivă, poluarea accentuată, epuizarea resurselor planetei sunt elementele care îi determină pe specialişti să susţină că în următorii ani omenirea este obligată să-şi schimbe radical obiceiurile alimentare.

Până în 2030 cererea de alimente va creşte cu 50 % şi cea de apă cu 30%. Astfel că în jurul acestei date populaţia globului se va confrunta cu o lipsă semnificativă de hrană, în special de carne. Specialiştii Organizaţiei Naţiunilor Unite au găsit deja soluţia pentru rezolvarea problemei fiind deja investite milioane de euro în ferme experimentale de creştere a insectelor. Ideea nu este una absolut originală, insectele constituind o sursă de hrană pentru mulţi dintre locuitori globului în urmă cu 2000 - 3000 de ani. De altfel, acestea sunt consumate şi acum cu plăcere de anumite populaţii, în special în Asia şi în America de Sud şi Centrală. În acest moment sunt cunoscute aproximativ 1.400 de specii de insecte comestibile (235 de specii de fluturi, 344 de gândaci, 313 specii de furnici şi albine şi 239 de specii de greieri). Insectele sunt o sursă de proteine, minerale şi vitamine, spre exemplu, greierii sunt bogaţi în calciu şi termitele în fier.

Într-un raport al ONU, citat de Financial Times, se arată: "Insectele comestibile constituie o sursă de hrană de înaltă calitate. Datorită faptului că insectele au sânge rece, ele au o rată înaltă de conversie a hranei - greierii au nevoie de de şase ori mai puţină mâncare decât vacile, de patru ori mai puţină decât oile şi de două ori mai puţin decât porcii şi puii pentru a produce aceeaşi cantitate de proteine". În plus insectele sunt foarte rezistente la poluare şi radiaţii şi consumă puţină energie, nefiind nevoie de îngrăşăminte, fertilizatori sau suplimente pentru creşterea în greutate. "Va veni ziua în care oamenii care mănâncă insecte vor fi mai numeroşi decât cei care consumă carne", a anunţat cunoscutul entomolog Arnold van Huis, într-o conferinţă în Olanda. În aceas-tă ţară, în care există mai mulţi crescători de insecte comestibile, se comercializează pe scară largă biscuiţi proteinizaţi cu viermi de făină sau batoane cu pui şi viermi. Producătorii speră că astfel de combinaţii, în care imaginea insectei nu mai este atât de evidentă, vor încuraja consumul pe scară largă.

Din punct de vedere sanitar, cei care mănâncă astfel de preparate nu se supun la niciun risc. Consumul planetar este acum de 0,5 kg insecte anual pe persoană, cu precizarea că Europa şi America de Nord se află cu mult sub medie. Cu toate acestea, specialiştii susţin o parte importantă a legumelor şi fructelor folosite în industria alimentară este contaminată cu viermi. Marea problemă a celor care nu doresc să consume insecte este de ordin psihologic, deoarece aceste vieţuitoare sunt percepute ca murdare şi dăunătoare.