INSTITUTUL INTERNAŢIONAL DE FINANŢE: România, printre cele mai dependente ţări de finanţarea externă

Ţara noastră reprezintă unul din statele cele mai vulnerabile la intrările de capital privat străin, din cauza dependenţei de finanţare externă, se arată într-un studiu al Institutului Internaţional de Finanţe (IIF). Ţări precum Turcia, România, Polonia şi Maroc se evidenţiază printr-o nevoie majoră de finanţare externă, au precizat oficialii IIF. În raport, domniile lor au precizat: "Un mediu global caracterizat de finanţări externe reduse poate amplifica cu uşurinţă vulnerabilităţile specifice fiecărei ţări. Statele cu nevoi financiare externe mari sunt deosebit de expuse la o potenţială reducere a fluxurilor de capital străin. Dacă finanţarea externă se epuizează, debitorii ar putea avea dificultăţi în materie de lichiditate şi solvabilitate".

Organizaţia a estimat că totalul ieşirilor de investiţii străine din pieţele emergente va creşte cu 7,3% în acest an, la un trilion de dolari, trendul urmând să continue şi în 2014, iar intrările de capital privat străin vor fi din ce în ce mai mici. "Preconizăm că intrările de capital străin în ţările aflate în curs de dezvoltare se vor ridica la 1,145 trilioane dolari, un declin de 36 miliarde de dolari faţă de 2012, şi estimăm că trendul va continua şi in 2014, investiţiile străine urmând să ajungă la 1,112 trilioane dolari, cel mai scăzut nivel din 2009", potrivit oficialilor IIF. Diminuarea intrărilor de capital ar reprezenta o scădere de 3% faţă de 2012.

Aversiunea faţă de risc la nivel mondial a crescut, pe fondul temerilor cu privire la durata programului de stimulare a economiei americane, acest lucru provocând valuri pe pieţele emergente, au precizat analiştii IIF. Domniile lor au adăugat: "Recent, investitorii au devenit tot mai îngrijoraţi de încheierea condiţiilor monetare relaxate, în ciuda anunţării unei politici expansioniste agresive în Japonia. Creşterile pe pieţele emergente au fost mai lente în ultima perioadă, în timp ce perspectivele de creştere economică pe pieţele mature şi-au revenit, reducând, astfel, atractivitatea pentru investitorii in pieţele dezvoltate să îşi mute capitalul în străinătate".

Preşedintele Federal Reserve, Ben Bernanke, a declarat săptămâna trecută că Banca Centrală a SUA ar putea reduce programul de cumpărare de obligaţiuni în acest an, urmând să îl încheie la jumătatea anului 2014. Ratele de pe piaţa monetară a Chinei au ajuns la cote record, săptămâna trecută, când Banca Populară Chineză a încetat să mai "pompeze" lichiditate în sistemul financiar pentru a uşura deficitul de numerar.

Monedele economiilor emergente s-au depreciat în ultimele luni, lucru determinat, în parte, de o schimbare a fluxurilor de capital şi intrărilor reduse de obligaţiuni din luna martie, potrivit raportului citat.

Desigur, există numeroşi alţi factori care afectează riscul de ţară, cum ar fi nivelul datoriei externe, rezervele valutare, perspectivele de creştere şi calitatea instituţiilor, se mai arată în raportul IIF.

Dintre cele aproximativ 2,8 miliarde euro investiţii nete realizate în ţara noastră, în primele trei luni din 2013, 2,6 miliarde euro au fost investiţii autohtone, în timp ce investiţiile străine directe (ISD) au depăşit cu puţin 200 milioane euro.

Investiţiile străine la nivel autohton au început să scadă încă din 2008, an în care au atins şi maximul (9,496 miliarde euro). Anul trecut, au fost atrase investiţii străine în valoare de 1,613 miliarde euro, iar până la sfârşitul primului trimestru al acestui an, valoarea acestora se ridica la 0,211 miliarde euro, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).

Dependenţa tot mai mare de capitalul autohton reprezintă un element pozitiv, în condiţiile în care economiile dezvoltate îşi bazează dezvoltarea cu precădere pe acest tip de resurse, consideră Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). În urmă cu două săptămâni domnia sa ne declara: "Toate ţările doresc să atragă investiţii străine, dar economiile dezvoltate nu se bazează pe ele pentru generarea creşterii economice. Autorităţile din aceste state încearcă, în primul rând, să stimuleze dezvoltarea capitalului autohton. Din nefericire, la noi acest lucru nu se întâmplă, autorităţile manifestând dezinteres faţă de mediul de afaceri din ţara noastră".

În cazul României, investiţiile care s-au concretizat în ţară reprezintă 7% din numărul total al proiectelor de investiţii din Europa, depăşind uşor percepţia investitorilor privind atractivitatea pieţei locale, potrivit raportului anual Ernst & Young European Attractiveness Survey. Nivelul investiţiilor străine directe (ISD) în Europa s-a menţinut anul trecut, în pofida problemelor economice din zona euro, se mai arată în raportul citat.